Am cautat in biblioteca manualul
cu scrieri despre vraji si alchimie,
sa fac dintr-un cuvant,bijuterie
nemaivazuta-n tot vocabularul.
Un dar pentru femeia minunata
ce ne-ncalzeste sufletul zambind;
de gandul ei,de inima-i sa-l prind
cu snur de vers,podoaba delicata.
In bob diamantin de fericire,
sa straluceasca vorba daruita
pe-un petic de iubire nerostita,
un soare condamnat la nemurire.
Amestec de consoane si vocale
rotite-ncet in creuzetul firii
si incalzite-n flacara simtirii,
cu incantatii magico-tribale
si-un strop de primavara nenascuta,
putin parfum salbatic de neant,
un puf de vis,adaugat savant,
din noaptea de comete strabatuta
si-apoi,ingredientul principal,
se-adauga esenta unui dor.
Obtinem astfel darul ideal
pentru o noua zi de Martisor:
doua cuvinte ce si le doresc
spuse din suflet,sincer: TE IUBESC.
incearca
luni, 28 februarie 2011
sâmbătă, 26 februarie 2011
Cine
Se face bezna.Tremurand apare
Pe panza alba,fara nici o cuta,
Un domn cu cioc...Zambeste si saluta
Jur imprejur pestrita adunare.
(G.Topirceanu)
Cine esti tu,ca lumea sa o critici
si firul sa-l despici cu intrebari?
Ma intrebau din cele patru zari
amici si filozofi paleolitici.
Un biet actor pe-a vietii mele scena
ce-si joaca rolul invatat de mic,
sunt pentru voi un urias pitic
care isi poarta crucea ca pe-o trena.
Sunt mim in lumea asta de cuvinte
si-ncerc sa ma imit pe-nteles.
Cand sa ma nasc, nu am avut de-ales;
nu ma-ntrebase nimeni mai 'nainte
de vreau un rol in teatrul pamantean.
Regizori sunt Destinul si Fortuna,
scenariul piesei se rescrie-ntr-una
si replicile mele de mirean
sunt ganduri si sunt vise si uimiri.
Sunt omul ce se vede in oglinda
cand masca o atarna sub o grinda
si lasa-n urma a scenei amagiri.
Iar daca rolul ce-am jucat va place,
aplaudati cu scurte comentarii;
si scrieti-va singuri noi scenarii
la piesa care maine-o sa se joace
si-n care toti sunteti niste actori.
De nu va place rolul meu pe scena,
goniti-ma de pe aceasta arena,
trimiteti-ma printre spectatori.
Amic va voi ramane-n continuare
si voi aplauda mereu,frenetic.
De voi rata spectacolul,poetic,
imi voi imagina.ca o reluare
va fi-ntr-o zi,chiar daca peste-un veac.
Se va juca din nou aceeasi piesa ,dar
cu alti actori ,cu alte replici chiar.
Doar mastile-s aceleasi.Si ele nu au trac.
Pe panza alba,fara nici o cuta,
Un domn cu cioc...Zambeste si saluta
Jur imprejur pestrita adunare.
(G.Topirceanu)
Cine esti tu,ca lumea sa o critici
si firul sa-l despici cu intrebari?
Ma intrebau din cele patru zari
amici si filozofi paleolitici.
Un biet actor pe-a vietii mele scena
ce-si joaca rolul invatat de mic,
sunt pentru voi un urias pitic
care isi poarta crucea ca pe-o trena.
Sunt mim in lumea asta de cuvinte
si-ncerc sa ma imit pe-nteles.
Cand sa ma nasc, nu am avut de-ales;
nu ma-ntrebase nimeni mai 'nainte
de vreau un rol in teatrul pamantean.
Regizori sunt Destinul si Fortuna,
scenariul piesei se rescrie-ntr-una
si replicile mele de mirean
sunt ganduri si sunt vise si uimiri.
Sunt omul ce se vede in oglinda
cand masca o atarna sub o grinda
si lasa-n urma a scenei amagiri.
Iar daca rolul ce-am jucat va place,
aplaudati cu scurte comentarii;
si scrieti-va singuri noi scenarii
la piesa care maine-o sa se joace
si-n care toti sunteti niste actori.
De nu va place rolul meu pe scena,
goniti-ma de pe aceasta arena,
trimiteti-ma printre spectatori.
Amic va voi ramane-n continuare
si voi aplauda mereu,frenetic.
De voi rata spectacolul,poetic,
imi voi imagina.ca o reluare
va fi-ntr-o zi,chiar daca peste-un veac.
Se va juca din nou aceeasi piesa ,dar
cu alti actori ,cu alte replici chiar.
Doar mastile-s aceleasi.Si ele nu au trac.
Fotografie cu televizor
Mi-am amintit niste versuri citite de mult,cand abia intram pe drumul adolescentei si al caror adevar - universal valabil -abia mai tarziu l-am inteles.Imi iau libertatea de a le asterne aici,cu scuzele de rigoare ca nu am stiut niciodata cine este autorul.
Tavalindu-se de ciuda,
goala ca o paparuda,
punand vorbele pe ata
si-nsirandu-le pe vant,
plange rasfirat minciuna
cum ca ea,din totdeauna,
ni-i crezuta pe cuvant.
Ca in sine
se va-nchide
si-astfel se va sinucide,
ca sa vada cei misei
ca-i grea lipsa dumeaei.
Dar nici nu-si sfarsi blestemul
ca-si pierdu in lume ghemul
cel facut de mana ei.
Si minciuna,sa nu moara,
isi mai puse si cercei.
Poate ca ar fi ramas ascunse undeva,in memorie,daca spectacolul oferit de micile ecrane - si la care am asistat intamplator,in ultimele zile - nu mi le-ar fi reamintit.Pentru ca asist nonstop la un tavalug al minciunilor prin toate mijloacele de exprimare puse la dispozitie de studiouri.Analisti care se tanguie de amarul trai al romanasului obisnuit,dar asta dupa ce au ragait in pumn cu damf de salata de fructe de mare,wiski si vin sec frantuzesc.Amfitrioane de talkshow intrebandu-i de una,de alta dar cu gandul la programarea de la spa si la cate emisiuni trebuie sa mai faca pana sa-si achizitioneze o poseta "VUITON" (cu accentul pe ultima silaba,sa se stie ca-i de la mama ei,a posetei).Asistente de televiziune hlizindu-se fals si ofticandu-se ca la ora asta cand sunt in direct,o alta pitipoanca suge libidinos din cocteilul sau sampania oferita de vreo beizadea de carton,intr-un club care selecteaza clientii nu dupa calitate ci dupa cat de golden este cardul dat de "Babu" iar clientele,dupa numarul de aparitii la tv sau la gazeta .Si nu in ultimul rand,"politicieni" alesi sa ne reprezinte si care,distrasi de numarul mare de legi pe care trebuie sa le analizeze,argumenteze si mai ales,voteze,au uitat de scopul ajungerii lor in cele pozitii.Si dac au uitat scopul e normal sa-si stabileasca un altul: propria marire si imbogatire,ca mandatul trece repede si nu se stie daca apuca un altul.
Ahhhh, sa nu uit marile drame ale momentului:un el si o ea,uniti pe vecie de dragostea declarata in toata media se despart din cauza presei,din cauza mamei,a soacrei,a masinilor,a caselor,a castelor,a internetului,a telefonului mobil,a cailor,a taierii copacilor pe Amazon,a schimbarilor de clima,a oricarui alt motiv in afara falsitatii lor si a sentimentelor lor.Toti sunt sexy,plini de succesuri,de operatii estetice,de bani si mai ales plini de ei insisi.Si ca orice emitere cu audiente,iti pun la dispozitie un numar de telefon la care sa dai SMS,sa participi la drama lor,sa-i blestemi,sa-i incurajezi,sa le dai un sfat,sa-i injuri...Nu conteaza,principalul e ca romanul sa le mai bage astfel niste banuti in buzunar ca de-aia si-a luat mobil de" fitze".
Sloganul "Ati mintit poporul cu televizorul!" s-a pierdut in negura vremilor ca si cel cu "Dormi linistit..."
si "V-am prins vrajitoarelor!".Romanasul e ahtiat dupa scandal si pune botu' ca de-aia ni s-a umplut tara de etnobotanice sio de botaniste.
Mai bine stau in apele linistite ale blogului meu si pun de o reteta de "Minciunele" sau imi alin sufletul in incercarea unei poezii si incerc sa uit ca soarta m-a fortat sa traiesc aceste vremuri.
Tavalindu-se de ciuda,
goala ca o paparuda,
punand vorbele pe ata
si-nsirandu-le pe vant,
plange rasfirat minciuna
cum ca ea,din totdeauna,
ni-i crezuta pe cuvant.
Ca in sine
se va-nchide
si-astfel se va sinucide,
ca sa vada cei misei
ca-i grea lipsa dumeaei.
Dar nici nu-si sfarsi blestemul
ca-si pierdu in lume ghemul
cel facut de mana ei.
Si minciuna,sa nu moara,
isi mai puse si cercei.
Poate ca ar fi ramas ascunse undeva,in memorie,daca spectacolul oferit de micile ecrane - si la care am asistat intamplator,in ultimele zile - nu mi le-ar fi reamintit.Pentru ca asist nonstop la un tavalug al minciunilor prin toate mijloacele de exprimare puse la dispozitie de studiouri.Analisti care se tanguie de amarul trai al romanasului obisnuit,dar asta dupa ce au ragait in pumn cu damf de salata de fructe de mare,wiski si vin sec frantuzesc.Amfitrioane de talkshow intrebandu-i de una,de alta dar cu gandul la programarea de la spa si la cate emisiuni trebuie sa mai faca pana sa-si achizitioneze o poseta "VUITON" (cu accentul pe ultima silaba,sa se stie ca-i de la mama ei,a posetei).Asistente de televiziune hlizindu-se fals si ofticandu-se ca la ora asta cand sunt in direct,o alta pitipoanca suge libidinos din cocteilul sau sampania oferita de vreo beizadea de carton,intr-un club care selecteaza clientii nu dupa calitate ci dupa cat de golden este cardul dat de "Babu" iar clientele,dupa numarul de aparitii la tv sau la gazeta .Si nu in ultimul rand,"politicieni" alesi sa ne reprezinte si care,distrasi de numarul mare de legi pe care trebuie sa le analizeze,argumenteze si mai ales,voteze,au uitat de scopul ajungerii lor in cele pozitii.Si dac au uitat scopul e normal sa-si stabileasca un altul: propria marire si imbogatire,ca mandatul trece repede si nu se stie daca apuca un altul.
Ahhhh, sa nu uit marile drame ale momentului:un el si o ea,uniti pe vecie de dragostea declarata in toata media se despart din cauza presei,din cauza mamei,a soacrei,a masinilor,a caselor,a castelor,a internetului,a telefonului mobil,a cailor,a taierii copacilor pe Amazon,a schimbarilor de clima,a oricarui alt motiv in afara falsitatii lor si a sentimentelor lor.Toti sunt sexy,plini de succesuri,de operatii estetice,de bani si mai ales plini de ei insisi.Si ca orice emitere cu audiente,iti pun la dispozitie un numar de telefon la care sa dai SMS,sa participi la drama lor,sa-i blestemi,sa-i incurajezi,sa le dai un sfat,sa-i injuri...Nu conteaza,principalul e ca romanul sa le mai bage astfel niste banuti in buzunar ca de-aia si-a luat mobil de" fitze".
Sloganul "Ati mintit poporul cu televizorul!" s-a pierdut in negura vremilor ca si cel cu "Dormi linistit..."
si "V-am prins vrajitoarelor!".Romanasul e ahtiat dupa scandal si pune botu' ca de-aia ni s-a umplut tara de etnobotanice sio de botaniste.
Mai bine stau in apele linistite ale blogului meu si pun de o reteta de "Minciunele" sau imi alin sufletul in incercarea unei poezii si incerc sa uit ca soarta m-a fortat sa traiesc aceste vremuri.
vineri, 25 februarie 2011
Broderie
brodandu-ne fiinte din afara.
Vrei pielea mea sa-ti fie iia
care te-mbraca domnisoara ?
(N.Stanescu)
Sortit am fost sa fiu copil pribeag
si visator la drumuri printre stele,
cu ganduri mai naive,mai rebele,
calcat-am peste-al vietii mele prag.
Brodam pe file versuri in dantele
din dragoste,de chin,de dor,de drag,
ajuns-am sa ma sprijin in toiag
ca singur prieten in momente grele.
Acum sunt trist,infrant de oboseala,
dar a ajuns pana la mine zvonul
ca ai lasat in urma Babilonul
si te-ai retras, in umbra,cu sfiala.
Iar vise noi incep a ma strabate,
ma-nchipui un barbar ce da navala
sa cucereasca-n goana-i triumfala,
atat de minunata,a inimi-ti cetate.
In suflet simt fiorul si ritmuri cadentate
ma biciuiesc naprasnic in noaptea ce se lasa.
Visez ca esti cu mine,ca ai ajuns acasa,
te tin la piept .Asculta.Inima mea,iar bate.
Dar e doar zvon.In muntii plini de ura
cel visator din mine,a murit.
Deschid fereastra larg,spre infinit
si pe pervaz presar firimitura
din ce mi-a mai ramas de-odinioara
cand, pentru-o clipa-avut-am bucuria
ca pielea mea sa-ti fi fost tie iia
ce te-mbraca. Adio domnisoara.
Razna ?
M-am intrebat mereu carea a fost prima bataie a timpului masurat cu ceasornice."Tic" sau "Tac"?Daca a fost "Tic",de ce nu a ramas doar el sa curga timpul tic-tic-tic-tic,ar fi avut un sens,un singur sens...?De ce a trebuit sa-l bage in afacerea asta si pe "Tac",sa sune ca un dus-intors permanent:tic-tac,tic-tac,tic-tac...? Parca bate pasul pe loc,leganandu-se de pe un picior pe altul intre doi pereti foarte apropiati care nu-i ofera decat perspectiva de a se lovi cu capul,cand de unul,cand de celalalt.
Daca a fost primul "Tac" atunci este explicabila dorinta de a nu fi singur a acestuia.Fara un ceva langa el,timpul ar fi ramas incremenit ca o poza prinsa in rama Big-Bangului.L-a adus alaturi pe "Tic" si au pornit impreuna la drum,intr-un mers schiopatat tac-tic,tac-tic...Numai ca uneori,timpul o ia razna si suna ciudat:tic-tic-tac,tic-tic-tac atunci cand e grabit sa ajunga la o intalnire cu noua sa cucerire - secunda - sau si mai ciudat,tac-tac-tic,tac-tac-tic,atunci cand obosit de schiopatat are tendinta de se opri putin.
Si atunci imi dau seama ca de fapt,timpul a fost la inceput rotund,rostogolindu-se neauzit pe langa noi,jucandu-se ca o fantoma cu imaginatia noastra,facandu-ne sa nu mai stim care este trecutul si care viitorul.Am inceput sa facem profetii despre trecut si sa avem amintiri din viitor,asta obligandu-ne sa cautam la nesfarsit trecutul care va fi viitor.Asa ca un om istet, a prins timpul si i-a pus doi clopotei (pe tic si tac) aruncandu-l apoi pe drumul vietilor.Si acum il auzim mereu in jurul nostru cantand,insotindu-ne calatoria cu al sau tic-tac sau tac-tic,nu mai conteaza.Macar de atunci,cei cu ureche muzicala,si-au luat niste repere in cantecul sau si le-au numit trecut,prezent,viitor si ce-ar fi putut sa fie.Sau asta ultimul face parte din alta aberatie?Probabil.
Pentru moment iau o pauza sa-i ascult muzica si sa ma asigur ca merg pe drumul bun - prezentul trecut viitor sau viitorul prezent trecut sau trecutul prezent viitor sau...
Ajutooooooooooooooooooooooooooooooooooooooor!
Daca a fost primul "Tac" atunci este explicabila dorinta de a nu fi singur a acestuia.Fara un ceva langa el,timpul ar fi ramas incremenit ca o poza prinsa in rama Big-Bangului.L-a adus alaturi pe "Tic" si au pornit impreuna la drum,intr-un mers schiopatat tac-tic,tac-tic...Numai ca uneori,timpul o ia razna si suna ciudat:tic-tic-tac,tic-tic-tac atunci cand e grabit sa ajunga la o intalnire cu noua sa cucerire - secunda - sau si mai ciudat,tac-tac-tic,tac-tac-tic,atunci cand obosit de schiopatat are tendinta de se opri putin.
Si atunci imi dau seama ca de fapt,timpul a fost la inceput rotund,rostogolindu-se neauzit pe langa noi,jucandu-se ca o fantoma cu imaginatia noastra,facandu-ne sa nu mai stim care este trecutul si care viitorul.Am inceput sa facem profetii despre trecut si sa avem amintiri din viitor,asta obligandu-ne sa cautam la nesfarsit trecutul care va fi viitor.Asa ca un om istet, a prins timpul si i-a pus doi clopotei (pe tic si tac) aruncandu-l apoi pe drumul vietilor.Si acum il auzim mereu in jurul nostru cantand,insotindu-ne calatoria cu al sau tic-tac sau tac-tic,nu mai conteaza.Macar de atunci,cei cu ureche muzicala,si-au luat niste repere in cantecul sau si le-au numit trecut,prezent,viitor si ce-ar fi putut sa fie.Sau asta ultimul face parte din alta aberatie?Probabil.
Pentru moment iau o pauza sa-i ascult muzica si sa ma asigur ca merg pe drumul bun - prezentul trecut viitor sau viitorul prezent trecut sau trecutul prezent viitor sau...
Ajutooooooooooooooooooooooooooooooooooooooor!
joi, 24 februarie 2011
Sa rad
Avand de toate parte,deceptii si dureri,
Din victima, de-o data,eu m-am trezit calau.
De-abia iesit in lume,ma face lumea rau
Si lumii sa-i fac fata,eu nu mai am puteri.
Imi fac din ras o arma,sarcasmul e otrava
Caci prea am plans adesea si plansul e amar
Cu lacrimi in suvoaie,cazute in zadar.
O viata trista este si slaba si bolnava.
Iluzii si sperante ?Simtiri si ideal ?
Viata e obscena,e cel mai trist spital ?
Femei usoare?Prieteni?Amor cernit si had ?
Sunt doar pentru romantici.Viata, cea reala,
Ma cheama iar la cursuri la vesnica ei scoala
Unde invat intr-una sa sufar...si sa rad.
Din victima, de-o data,eu m-am trezit calau.
De-abia iesit in lume,ma face lumea rau
Si lumii sa-i fac fata,eu nu mai am puteri.
Imi fac din ras o arma,sarcasmul e otrava
Caci prea am plans adesea si plansul e amar
Cu lacrimi in suvoaie,cazute in zadar.
O viata trista este si slaba si bolnava.
Iluzii si sperante ?Simtiri si ideal ?
Viata e obscena,e cel mai trist spital ?
Femei usoare?Prieteni?Amor cernit si had ?
Sunt doar pentru romantici.Viata, cea reala,
Ma cheama iar la cursuri la vesnica ei scoala
Unde invat intr-una sa sufar...si sa rad.
Sonetul Giocondei
Ma-ntreb ades,in nopti fara hodina
Cand fumul joaca hora in lumina
Si zambetu-i o orhidee-mi pare.
La dragoste ea se gandeste ?Poate,
De este-atat de calma si senina.
Sau numai noaptea-n taina ea suspina
Cand lacrima in colt de ochi razbate...
De ce surade Mona Lisa ?Flerul,
Imi spune c-al surasului, misterul,
E la vedere,fara de tagada.
L-ar spune tuturora. N-are graiul
Si-i lasa doar pe cei ce pot sa vada,
Ca-n el ascunse-s Iadul si cu Raiul.
Sonetul iernii ce trecu
Trecu si iarna asta.Trec mereu,
Peste campia gandurilor mele
Si ger si viscol,mor tacute,grele
In dimineata sufletului meu.
Visam ades,sa zbor spre curcubeu
Cu aripi muzicale si rebele,
Sa am alai un stol de randunele
Si rege peste toate sa fiu eu
.
Ce plin eram de dor si de avant,
Cum ma-mbatam usor cu un cuvant
Rostit cu glas incet,atat de bland...
Si vor mai trece ierni peste carari
Pictate cu un vers si cu visari,
Cu ingeri adormind la mine-n gand
Peste campia gandurilor mele
Si ger si viscol,mor tacute,grele
In dimineata sufletului meu.
Visam ades,sa zbor spre curcubeu
Cu aripi muzicale si rebele,
Sa am alai un stol de randunele
Si rege peste toate sa fiu eu
.
Ce plin eram de dor si de avant,
Cum ma-mbatam usor cu un cuvant
Rostit cu glas incet,atat de bland...
Si vor mai trece ierni peste carari
Pictate cu un vers si cu visari,
Cu ingeri adormind la mine-n gand
Nu -i asa ?
Dintre norii de furtuna
s-a zarit un colt de soare
si se-anunta vreme buna.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Sub covorul de zapada
greu,incet,se naste-o floare.
Dar nu-i una,sunt gramada.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si in raza diminetii,
dup-o noapte de cosmare,
tu zambesti in fata vietii.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Ochii inrositi de lacrimi
dupa clipele amare,
limpezi sunt de cele patimi.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si-un baton de ciocolata
rontai ca e sarbatoare.
Viata,de la cap e luata.
Nu-i asa ?Asa e oare ?
Ingeri buni vor fi cu tine,
vor veghea din departare
si-ti va fi de-acuma bine.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si vei intreba uimita:
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Cum sunt iarasi fericita?
Ba asa-i ! Nu-i asa oare ?
s-a zarit un colt de soare
si se-anunta vreme buna.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Sub covorul de zapada
greu,incet,se naste-o floare.
Dar nu-i una,sunt gramada.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si in raza diminetii,
dup-o noapte de cosmare,
tu zambesti in fata vietii.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Ochii inrositi de lacrimi
dupa clipele amare,
limpezi sunt de cele patimi.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si-un baton de ciocolata
rontai ca e sarbatoare.
Viata,de la cap e luata.
Nu-i asa ?Asa e oare ?
Ingeri buni vor fi cu tine,
vor veghea din departare
si-ti va fi de-acuma bine.
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Si vei intreba uimita:
Nu-i asa ? Asa e oare ?
Cum sunt iarasi fericita?
Ba asa-i ! Nu-i asa oare ?
miercuri, 23 februarie 2011
Cuvinte,cuvinte,cuvinte
Cuvintele scrise sunt insa coafate,machiate,imbracate in haine cuviincioase,parfumate select,o adevarata incantare pentru ochi.Interesante sunt insa cuvintele nescrise;cele care se pot citi printre randuri sau ascunse sub masca celor scrise.In ele se ascunde de fapt adevaratul mesaj.Si daca te uiti in jurul tau, atent,nu se poate sa nu observi ca referitor la un subiect unic,un cineva scrie ceva,rosteste altceva si gandeste cu totul altfel decat a scris si a vorbit.O ciudatenie a constructiei firii umane sau doar o lipsa de curaj,o evitare a raspunderii,sau neputinta?
Imi place sa cred ca incerc din toate puterile sa spun si sa scriu ce gandesc ,fara a tesala apoi textele:asa cum imi vin in minte si cum apuc sa ating tastele,cu litere mancate,cu greseli de sintagma si de ortografie.Nu trebuie sa fie perfect pentru ca eu nu sunt perfect,trebuie doar sa fie adevarat pentru ca eu asta sunt.
Daca imi plac doua lucruri la fel de mult si nu gasesc cuvinte pentru fiecare,prefer sa ma repet.Incerc sa mentin,totusi, o singura sita:cea a decentei.
Pentru cele nescrise,nespuse si negandite,batranul Nichita a inventat un termen:NECUVINTELE.
marți, 22 februarie 2011
Regina vamilor
Ce-ai in sac?M-a intrebat,vamesul, cu voce tare.
Am un gansac.Vreau sa-l trec peste hotare.
I-am raspuns cu vocea stinsa
El, statea cu mana-ntinsa
asteptand de buna seama,
pasaportul pentru viza cum se procedeaza-n vama.
Eu,cu mana tremuranda, i l-am dat,
l-a rasfirat
si-ncruntandu-se la mine
zice-ncet:-Pai,nu e bine.
Nu vad acte de export
si nici poza cu gansacul nu-i la tine-n pasaport.
Te intorci frumos acasa,
lasa colindatu-n lume.
Taie-l,frige-l si pe masa
sa-l mananci, mai bine-l pune.
Speriat de incruntare si de crudele-i cuvinte,
incepui sa-i spun ca-i musai sa il duc la un parinte
ce slujeste peste vama,sa ii faca descantare,
ca nu mai poate sarmanul cu o gasca sa se-nsoare.
Ca de dezlegarea popii are mare trebuinta,
sa ma-ntorc nu-i cu putinta.
Dac-ar vrea un ou de gasca,poate doua,poate trei,
eu i-as da,ca am la mine.
Stiu ca nu-i sta-n obicei
sa primeasca spert in vama,
dar sa n-aiba nici o teama,
nu voi spune niciodata cum trecui cu-al meu gansac.
Sta,gandeste,socoteste si se uita lung la sac.
Spui ca oua ai,de gasca?Ca sa treci,eu te-as lasa.
Insa-a mea regina,nene,niste oua vrea si ea.
Daca dai vreo zece oua,eu ma fac ca n-am vazut
ca desi n-ai acte bune,cu gansacul ai trecut.
N-am mai stat pe ganduri multe,ouale pe dat le-am scos,
i le-am dat far' de zabava,vamesului fioros.
El le-a luat,viza mi-a pus-o si mi-a zis incet,soptit:
Dac-o sa mai treci pe-aicea,sa ma cauti negresit.
Eu sunt cel ce te va trece vama cu orice-ai avea,
numai sa nu uiti un lucru:
Ca Regina,vrea si ea.
Morala?Ca la orice intamplare cu un functionar de stat,
lui ii dai o bucatica.Mult,Reginei lui i-ai dat.
Am un gansac.Vreau sa-l trec peste hotare.
I-am raspuns cu vocea stinsa
El, statea cu mana-ntinsa
asteptand de buna seama,
pasaportul pentru viza cum se procedeaza-n vama.
Eu,cu mana tremuranda, i l-am dat,
l-a rasfirat
si-ncruntandu-se la mine
zice-ncet:-Pai,nu e bine.
Nu vad acte de export
si nici poza cu gansacul nu-i la tine-n pasaport.
Te intorci frumos acasa,
lasa colindatu-n lume.
Taie-l,frige-l si pe masa
sa-l mananci, mai bine-l pune.
Speriat de incruntare si de crudele-i cuvinte,
incepui sa-i spun ca-i musai sa il duc la un parinte
ce slujeste peste vama,sa ii faca descantare,
ca nu mai poate sarmanul cu o gasca sa se-nsoare.
Ca de dezlegarea popii are mare trebuinta,
sa ma-ntorc nu-i cu putinta.
Dac-ar vrea un ou de gasca,poate doua,poate trei,
eu i-as da,ca am la mine.
Stiu ca nu-i sta-n obicei
sa primeasca spert in vama,
dar sa n-aiba nici o teama,
nu voi spune niciodata cum trecui cu-al meu gansac.
Sta,gandeste,socoteste si se uita lung la sac.
Spui ca oua ai,de gasca?Ca sa treci,eu te-as lasa.
Insa-a mea regina,nene,niste oua vrea si ea.
Daca dai vreo zece oua,eu ma fac ca n-am vazut
ca desi n-ai acte bune,cu gansacul ai trecut.
N-am mai stat pe ganduri multe,ouale pe dat le-am scos,
i le-am dat far' de zabava,vamesului fioros.
El le-a luat,viza mi-a pus-o si mi-a zis incet,soptit:
Dac-o sa mai treci pe-aicea,sa ma cauti negresit.
Eu sunt cel ce te va trece vama cu orice-ai avea,
numai sa nu uiti un lucru:
Ca Regina,vrea si ea.
Morala?Ca la orice intamplare cu un functionar de stat,
lui ii dai o bucatica.Mult,Reginei lui i-ai dat.
Intrebare
E iarna peste noi si peste lume,
ne viscolesc batrane amintiri,
fantome voalate,fara nume,
trezesc incet,uitatele simtiri.
Ne bantuie in noaptea fermecata
de zane cu aripe alb-albastre,
un dor natang de cea de mult plecata
din casa si din inimile noastre.
Cu greu ne amintim de ea,cu ciuda,
plecata-n taina fara de adresa,
ca ne-a lasat in voia sortii,cruda,
catel fugit in lume,fara lesa.
A noastra cand era,nu avea nume,
ne bucuram de ea si-o cheltuiam
doar pe nimicuri,joaca si pe glume.
Ca va pleca vreodata, nu credeam.
Acum,cand alb e-afara si in plete,
doar amintirea ei e bucurie.
Si intrebam a noptii siluete:
Pe unde umbli-acum,copilarie?
ne viscolesc batrane amintiri,
fantome voalate,fara nume,
trezesc incet,uitatele simtiri.
Ne bantuie in noaptea fermecata
de zane cu aripe alb-albastre,
un dor natang de cea de mult plecata
din casa si din inimile noastre.
Cu greu ne amintim de ea,cu ciuda,
plecata-n taina fara de adresa,
ca ne-a lasat in voia sortii,cruda,
catel fugit in lume,fara lesa.
A noastra cand era,nu avea nume,
ne bucuram de ea si-o cheltuiam
doar pe nimicuri,joaca si pe glume.
Ca va pleca vreodata, nu credeam.
Acum,cand alb e-afara si in plete,
doar amintirea ei e bucurie.
Si intrebam a noptii siluete:
Pe unde umbli-acum,copilarie?
luni, 21 februarie 2011
Transphormers
Traim intr-o epoca tehnologizata pana in strafundurile existentei noastre.Totul in jur este legat de tehnica,de electricitate,de robotizare.Nu mai stim sa coacem o paine in cuptor (avem masina care,punandu-i toate cele necesare,amesteca,dospeste,framanta si coace),nu mai spalam o rufa cu mana(masina o programam si putem pleca la club,ea spala,clateste si stoarce),nu mai scriem o scrisoare(mobilul ne ofera mesaje instant,calculatorul are mess si email),pana si consumarea dragostei a devenit ceva virtual(vezi papusa gonflabila care geme"natural" sau masina de sex virtual unde iti poti lasa imaginatia sa o ia razna).
Totul este mecanizat,robotizat,miniaturizat.Si noi urmam acelasi drum ca persoane.Intram in rutina unui job care rar ne ofera satisfactii,a unei vieti de cuplu care a lasat de o parte motivul intemeierii acestuia,minimalizam traumele si oamenii din jur pentru a nu fi stresati,maximalizam un mic succes obtinut cu greu pentru a ne simti eroi in fata propriilor ochi.
Timpul nostru este prea grabit in trecerea lui si nu ne mai lasa ragazul delectarii cu o carte,cu un picnic intre prieteni,cu o ora "pierduta",fara a face ceva anume, alaturi de cel drag numai pentru a fi in prezenta lui sau a ei.
Gandul nostru este prea ocupat de grija zilei de azi,de o posibila avansare sau concediere,de grija fata de capra vecinului,uitand a se mai intoarce spre noi.Socializam in virtutea inertiei,tehnic,mecanic,atenti la cum ne infatisam celorlalti,nedezvaluindu-ne si asteptand,zadarnic intotdeauna,o dreapta si corecta judecata din partea lor.Rare sunt clipele de ragaz,cand suntem doar noi insine cu bune si rele,cu ticuri si calitati si defecte si cu un dor de viata adevarata,libera si simpla.
Trecem rapid de la o stare la alta,de la o masca la alta,de la un a fi la alt fel de a fi,neobositi,vesnic agitati pana cand o oglinda nedeformata a sufletului ne prinde in apele ei si zarindu-ne cu coada ochiului,ne intrebam:
"Oare ala e un TRANSPHORMER?"
Totul este mecanizat,robotizat,miniaturizat.Si noi urmam acelasi drum ca persoane.Intram in rutina unui job care rar ne ofera satisfactii,a unei vieti de cuplu care a lasat de o parte motivul intemeierii acestuia,minimalizam traumele si oamenii din jur pentru a nu fi stresati,maximalizam un mic succes obtinut cu greu pentru a ne simti eroi in fata propriilor ochi.
Timpul nostru este prea grabit in trecerea lui si nu ne mai lasa ragazul delectarii cu o carte,cu un picnic intre prieteni,cu o ora "pierduta",fara a face ceva anume, alaturi de cel drag numai pentru a fi in prezenta lui sau a ei.
Gandul nostru este prea ocupat de grija zilei de azi,de o posibila avansare sau concediere,de grija fata de capra vecinului,uitand a se mai intoarce spre noi.Socializam in virtutea inertiei,tehnic,mecanic,atenti la cum ne infatisam celorlalti,nedezvaluindu-ne si asteptand,zadarnic intotdeauna,o dreapta si corecta judecata din partea lor.Rare sunt clipele de ragaz,cand suntem doar noi insine cu bune si rele,cu ticuri si calitati si defecte si cu un dor de viata adevarata,libera si simpla.
Trecem rapid de la o stare la alta,de la o masca la alta,de la un a fi la alt fel de a fi,neobositi,vesnic agitati pana cand o oglinda nedeformata a sufletului ne prinde in apele ei si zarindu-ne cu coada ochiului,ne intrebam:
"Oare ala e un TRANSPHORMER?"
Tort MAHMUREALA
Ingrediente:o juma' de litru de lapte,1 kg faina,2 oua,20 g drojdie,sare,100 g branza topita tartinabila,100 g pate de ficat,2 linguri mustar picant,100 g peste marinat,50 g unt,250 g crema de branza cu marar,100g masline,1 castravete murat,2 gogosari rosii murati si ei.PS:mai aveti nevoie si de un cuptor incins bine si de cineva sa-l prepare daca mahmureala este proaspata.
Tuica,bere,sprit de vin
adunate-n batatura
ti-au adus amar si chin:
esti mahmur de bautura.
Soata-ti bombane intr-una
cum ca iar te-ai inhaitat
cu prietenii si-acuma
zaci bolnav,mahmur,in pat.
Tu te rogi ca la icoana
sa mai taca,ea,nu vrea
sa isi faca-acum pomana
si un leac de cap sa-ti dea.
Ii promiti cu voce dulce
ca de-acuma n-oi mai bea
ci la teatru te vei duce
impreuna doar cu ea.
Ca-i vei lua o bluza scumpa,
un inel cu briliant,
doar sa-ti dea pe data leacul
si vei deveni galant.
Imbunata de idee
si de-a tale promisiuni
se-apuca biata femeie
de-acel leac,plin de minuni.
Din putin lapte caldut
si din drojdia vioaie
face o maia subtire,
cerne faina-n copaie.
Dupa ce maiaua creste
o amesteca-n faina
punand cele doua oua,
lapte,sare si crestina,
se cruceste,vant isi face
si se ia de framantat
iute,tare,cu nadejde,
ca la bunul cozonac.
Dupa ce-l impatureste
cu-n pachet de unt caldut
si il lasa sa mai creasca
in copaie ca-n patut,
intr-o forma rotunjoara
in cuptoru-nfierbantat
coace-aluatul cam o ora,
rece-n trei ea l-a taiat.
Peste prima felioara,
calma,incet si cu rabdare
intinde topita branza
de-o juma' de deget mare.
Pune-apoi alta felie
din al tortului tau blat
intinzand picanta crema:
terminase de frecat
putin unt,mustarul iute
si pateul de ficat.
Mai facuse si o pasta
din unt,peste marinat
si un castravete acru
stors si maruntel tocat.
Peste-a treia bucatica
o intinde usurel,ca la altar
si imbraca fara frica
tortu-n branza cu marar.
Decoreaza cu masline
si cu rosul gogosar.
Pe cuvant,arata bine
si servit cu un rachiu
te va face-ndata bine.
Eu am incercat-o.Stiu.
Tuica,bere,sprit de vin
adunate-n batatura
ti-au adus amar si chin:
esti mahmur de bautura.
Soata-ti bombane intr-una
cum ca iar te-ai inhaitat
cu prietenii si-acuma
zaci bolnav,mahmur,in pat.
Tu te rogi ca la icoana
sa mai taca,ea,nu vrea
sa isi faca-acum pomana
si un leac de cap sa-ti dea.
Ii promiti cu voce dulce
ca de-acuma n-oi mai bea
ci la teatru te vei duce
impreuna doar cu ea.
Ca-i vei lua o bluza scumpa,
un inel cu briliant,
doar sa-ti dea pe data leacul
si vei deveni galant.
Imbunata de idee
si de-a tale promisiuni
se-apuca biata femeie
de-acel leac,plin de minuni.
Din putin lapte caldut
si din drojdia vioaie
face o maia subtire,
cerne faina-n copaie.
Dupa ce maiaua creste
o amesteca-n faina
punand cele doua oua,
lapte,sare si crestina,
se cruceste,vant isi face
si se ia de framantat
iute,tare,cu nadejde,
ca la bunul cozonac.
Dupa ce-l impatureste
cu-n pachet de unt caldut
si il lasa sa mai creasca
in copaie ca-n patut,
intr-o forma rotunjoara
in cuptoru-nfierbantat
coace-aluatul cam o ora,
rece-n trei ea l-a taiat.
Peste prima felioara,
calma,incet si cu rabdare
intinde topita branza
de-o juma' de deget mare.
Pune-apoi alta felie
din al tortului tau blat
intinzand picanta crema:
terminase de frecat
putin unt,mustarul iute
si pateul de ficat.
Mai facuse si o pasta
din unt,peste marinat
si un castravete acru
stors si maruntel tocat.
Peste-a treia bucatica
o intinde usurel,ca la altar
si imbraca fara frica
tortu-n branza cu marar.
Decoreaza cu masline
si cu rosul gogosar.
Pe cuvant,arata bine
si servit cu un rachiu
te va face-ndata bine.
Eu am incercat-o.Stiu.
duminică, 20 februarie 2011
Paradisul pierdut
Pe mine ma cheama aaaaaaaaaaaDan,pe ea o cheama eeeeeeeeVi.Si amandoi am pierdut Paradisul.Sa fie clar,nu am fost izgoniti de acolo ci pur si simplu l-am pierdut.Cum,cand,cu ce ocazie nu stim si sincer,pana acum,nici nu ne-am facut probleme din cauza asta.Parca era primul lucru pe care il pierdeam?
Mi-aduc aminte ca prima data am pierdut vorbele.Vorbele acelea care ne incalzeau inima si asternuturile,care ne tineau sufletul intr-un continuu si minunat extaz.Dar lucrurile si viata se desfasurau pe fagasul lor obisnuit,noi ne vedeam linistiti de joburi si de rutina zilnica.Nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult incat sa ne atraga atentia.
Apoi ne-am pierdut sarutul de despartire de dimineata si pe cel de regasire de seara.Dar asta nu ne-a deranjat foarte mult stiind ca buzele noastre se gasesc in continuare la locul lor,ca nu si-au schimbat gustul si ca micul tremur din coltul lor se datoreza stresului cotidian.Altfel,nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult incat sa ne atraga.
A urmat pierderea privirilor aruncate pe furis pentru a vedea daca celalalt mai este langa noi,daca trage cu coada ochiului la ce faci.Ochii ramaneau linistiti la locul lor,atintiti intr-o carte,revista sau la televizor.Viata isi vedea in continuare de drumul ei si noi odata cu ea fiind convinsi ca celalalt este prea preocupat de activitatea momentului.In concluzie,nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult.
Pierderea obiceiului de a manca impreuna,aproape ca nu-mi vine s-o mentionez,deoarece se mai intamplase sa mancam separat si asta nu schimbase cu nimic pofta de mancare sau gustul acesteia.Asa ca in mod sigur nu ne-a deranjat si am continuat sa mancam.Deci,nimic nu parea sa se fi schimbat.
Cand am pierdut obiceiul de a mai iesim impreuna,ni s-a parut absolut normal nemaiavand vorbe,saruturi,priviri dedicate si masa o serveam separat.Vietile noastre mergeau inainte pe drumul lor,imbatranindu-ne doar.In afara de asta nimic nu parea.
Am pierdut apoi increderea.Increderea ca nimic nu se schimbase,ca totul este la locul lui,asa,ca inainte si victima colaterala,increderea in celalalt.Am gasit in schimb vorbele tari,privirile acuzatoare si banuitoare,rictusul de dispret din coltul buzelor si pofta de mancare disparea la aparitia celuilalt.Atunci am socotit cat am pierdur si ce am gasit si acum stim ce ne-a ramas : nimic.
La mica publicitate,intr-un ziar obscur,am gasit un anunt ciudat:"Gasit Paradis.Cine l-a pierdut poate apela degeaba,nu returnam."
Asa am descoperit c-am pierdut Paradisul.
Paradisul eram noi,cand eram doi.
PS:Aceasta postare este dedicata unei postari de pe un blog pe care am inceput sa-l indragesc si care mi-a reamintit ce inseamna DOI.Multumesc.
Mi-aduc aminte ca prima data am pierdut vorbele.Vorbele acelea care ne incalzeau inima si asternuturile,care ne tineau sufletul intr-un continuu si minunat extaz.Dar lucrurile si viata se desfasurau pe fagasul lor obisnuit,noi ne vedeam linistiti de joburi si de rutina zilnica.Nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult incat sa ne atraga atentia.
Apoi ne-am pierdut sarutul de despartire de dimineata si pe cel de regasire de seara.Dar asta nu ne-a deranjat foarte mult stiind ca buzele noastre se gasesc in continuare la locul lor,ca nu si-au schimbat gustul si ca micul tremur din coltul lor se datoreza stresului cotidian.Altfel,nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult incat sa ne atraga.
A urmat pierderea privirilor aruncate pe furis pentru a vedea daca celalalt mai este langa noi,daca trage cu coada ochiului la ce faci.Ochii ramaneau linistiti la locul lor,atintiti intr-o carte,revista sau la televizor.Viata isi vedea in continuare de drumul ei si noi odata cu ea fiind convinsi ca celalalt este prea preocupat de activitatea momentului.In concluzie,nimic nu parea sa se fi schimbat atat de mult.
Pierderea obiceiului de a manca impreuna,aproape ca nu-mi vine s-o mentionez,deoarece se mai intamplase sa mancam separat si asta nu schimbase cu nimic pofta de mancare sau gustul acesteia.Asa ca in mod sigur nu ne-a deranjat si am continuat sa mancam.Deci,nimic nu parea sa se fi schimbat.
Cand am pierdut obiceiul de a mai iesim impreuna,ni s-a parut absolut normal nemaiavand vorbe,saruturi,priviri dedicate si masa o serveam separat.Vietile noastre mergeau inainte pe drumul lor,imbatranindu-ne doar.In afara de asta nimic nu parea.
Am pierdut apoi increderea.Increderea ca nimic nu se schimbase,ca totul este la locul lui,asa,ca inainte si victima colaterala,increderea in celalalt.Am gasit in schimb vorbele tari,privirile acuzatoare si banuitoare,rictusul de dispret din coltul buzelor si pofta de mancare disparea la aparitia celuilalt.Atunci am socotit cat am pierdur si ce am gasit si acum stim ce ne-a ramas : nimic.
La mica publicitate,intr-un ziar obscur,am gasit un anunt ciudat:"Gasit Paradis.Cine l-a pierdut poate apela degeaba,nu returnam."
Asa am descoperit c-am pierdut Paradisul.
Paradisul eram noi,cand eram doi.
PS:Aceasta postare este dedicata unei postari de pe un blog pe care am inceput sa-l indragesc si care mi-a reamintit ce inseamna DOI.Multumesc.
sâmbătă, 19 februarie 2011
Eu cu mine,pe campii
Fiind sambata,zi de uichend -nu-i asa?- si fiind o vreme de stat sub plapumica la descantat de bani,starea mea interioara s-a transformat intr-un soi de piftie rasturnata pe covor la care si catelul se uita cu teama nestiind ce sa faca: sa muste din ea pentru ca miroase a papa sau sa fuga de ea pentru ca tremura spre el ca o pisica zbarlita?
M-am uitat la mine cum stau intins pe pat cu o tigara care se fumeaza mai mult singura si cu o privire exprimand orice altceva,in afara de o minima inteligenta.Deci,cum stam eu pe coltul mesei,rezemat de o cana de cafea pe jumatate bauta si pe de-a intregul racita,privindu-ma intins pe pat,o idee mi-a aprins ledul intr-un neuron salbatic si cu o miscare demna de un adevarat ninja-boy,am insfacat un graunte de zahar cazut langa cana si mi l-am aruncat drept intre ochii pe jumatate inchisi,restul de trei sferturi fiind dati peste cap in cautarea unei motivatii de a-mi schimba pozitia.Cred ca va inchipuiti cum m-am plesnit, cu mana in care tineam tigara,peste ochi intr-un inutil gest de aparare,cum, se intelege, scrumul de la tigara mi-a cazut pe buze arzandu-ma si atunci am sarit din pat lovindu-ma la genunchi de piciorul mesei.De la lovitura,un strop de cafea a sarit din cana stropind si patand smokingul imprumutat de la un greiere somer si caruia ii plateam pentru inchiriere facand serenade seara langa un musuroi de furnici,unde,zicea el,are o draguta cu care vrea sa se combine.
Cu un ochi radeam vazandu-ma chircit pe marginea patului cu genunchiul strans in brate de durere,cu un ochi plangeam stiind ca va trebui sa fac pe petitorul pentru amicul cu smokingul si cu ceilalti doi priveam spre fereastra cu speranta unei raze de soare care sa ne insenineze ziua si simturile.O firimitura de mila pentru eu cel mare si lovit m-a indemnat sa intind o mana firava si cu tandrete sa-mi dau o mangaiere pe crestet.
Numai ca tocmai atunci am ridicat capul intr-o incercare de dedicatie injurioasa adusa norocului si mana mi-a ramas incurcat intre firele barbii netunse cam de mult.Am fost smuls cu bruschete de langa cana de cafea si am ramas atarnat de barba intre coltul gurii si gulerul camasii mele.Mirosul de tutun venit dinspre deschiderea paroasa ma ametea,firele aspru-catifelate ale barbii imi gadilau tot corpul si cand unul dintre ele mi-a atins narike,am stranutat puternic reusind sa ma desprind din barba si sa alunec de-a lungul gatului,pe piele,intre camasa si trupul meu urias.M-a oprit o cuta a burtii din alunecare altfel, probabil, as fi ajuns sub stransoarea curelei ce o incingea.Si atunci am auzit-o.Puternica,bubuitoare,raspandind ecouri ciudate in corpurile mele.Abia atunci l-am compatimit cu adevarat si am spus soptit,doar pentru mine:
-Fraieru'.S-a dotat cu o inima....
M-am uitat la mine cum stau intins pe pat cu o tigara care se fumeaza mai mult singura si cu o privire exprimand orice altceva,in afara de o minima inteligenta.Deci,cum stam eu pe coltul mesei,rezemat de o cana de cafea pe jumatate bauta si pe de-a intregul racita,privindu-ma intins pe pat,o idee mi-a aprins ledul intr-un neuron salbatic si cu o miscare demna de un adevarat ninja-boy,am insfacat un graunte de zahar cazut langa cana si mi l-am aruncat drept intre ochii pe jumatate inchisi,restul de trei sferturi fiind dati peste cap in cautarea unei motivatii de a-mi schimba pozitia.Cred ca va inchipuiti cum m-am plesnit, cu mana in care tineam tigara,peste ochi intr-un inutil gest de aparare,cum, se intelege, scrumul de la tigara mi-a cazut pe buze arzandu-ma si atunci am sarit din pat lovindu-ma la genunchi de piciorul mesei.De la lovitura,un strop de cafea a sarit din cana stropind si patand smokingul imprumutat de la un greiere somer si caruia ii plateam pentru inchiriere facand serenade seara langa un musuroi de furnici,unde,zicea el,are o draguta cu care vrea sa se combine.
Cu un ochi radeam vazandu-ma chircit pe marginea patului cu genunchiul strans in brate de durere,cu un ochi plangeam stiind ca va trebui sa fac pe petitorul pentru amicul cu smokingul si cu ceilalti doi priveam spre fereastra cu speranta unei raze de soare care sa ne insenineze ziua si simturile.O firimitura de mila pentru eu cel mare si lovit m-a indemnat sa intind o mana firava si cu tandrete sa-mi dau o mangaiere pe crestet.
Numai ca tocmai atunci am ridicat capul intr-o incercare de dedicatie injurioasa adusa norocului si mana mi-a ramas incurcat intre firele barbii netunse cam de mult.Am fost smuls cu bruschete de langa cana de cafea si am ramas atarnat de barba intre coltul gurii si gulerul camasii mele.Mirosul de tutun venit dinspre deschiderea paroasa ma ametea,firele aspru-catifelate ale barbii imi gadilau tot corpul si cand unul dintre ele mi-a atins narike,am stranutat puternic reusind sa ma desprind din barba si sa alunec de-a lungul gatului,pe piele,intre camasa si trupul meu urias.M-a oprit o cuta a burtii din alunecare altfel, probabil, as fi ajuns sub stransoarea curelei ce o incingea.Si atunci am auzit-o.Puternica,bubuitoare,raspandind ecouri ciudate in corpurile mele.Abia atunci l-am compatimit cu adevarat si am spus soptit,doar pentru mine:
-Fraieru'.S-a dotat cu o inima....
vineri, 18 februarie 2011
Ciocolata ZEBRA care-nvinge febra
Ingrediente:4 oua proaspete imprumutate de la niste gaini oachese,300 g zahar facut praf si pulbere,360 g zahar tos,200 ml lapte dulce si gras,3 pachete de unt(cam 600 g),100 g cacao ,500 g lapte praf(se ia vaca,se pune la uscat pe sarma dupa care se mulge cu aspiratorul),1 baton de vanilie,un paharel de apa,fructe confiate(recomand cocteilul acela cu smochine,curmale,caise,portocale si ce-o mai contine),17 boabe de stafide lasate de cu seara la inmuiat in coniacul pe care il beti cand faceti ciocolata.
Modul de preparare desi e pretentios
va pune-n fata voastra ceva foarte gustos,
cu calorii cam multe dar nu esti obligat
sa o mananci pe toata.E nerecomandat.
Vom face-n prima parte o ciocolata alba
din cele patru oua si zaharul pudrat
ce le vom bate bine,cu telul,imediat.
Adaugam si lapte,lichid nu din cel praf
si punem ca sa fiarba amestecul,incet,
pana se-ngroasa bine,tot invartind usor
iar cand e-aproape gata,adaugam discret
batonul de vanilie,parfum adormitor.
O dam apoi de o parte pana s-o racori
si un pachet de unt,frecat pana e spuma
il punem peste-amestec si nu ne vom opri
din invartitul harnic pana ce lapte praf
n-am inglobat acolo(o ceasca mare,buna)
si-l impartim in patru,tragandu-i un perdaf.
La fel o ciocolata,mai neagra cu noroc,
vom face daca punem in oala de pe foc,
zaharul tos si apa si-l fierbem ca sirop
adaugand in ploaie cacao,un potop
de-arome minunate ne va inconjura
si-apoi vom pune untul ramas si vom jura
ca vom freca intr-una pana ce-ncorporam
restul de praf de lapte si iar in patru o dam.
Pe tocator alaturi,exoticele fructe cu iz mediteran
le facem bucatele,marunte,dupa neam
urmand a fi-mpartite dupa a ta placere
in cele patru sferturi a fiecarei creme.
De ma intrebi pe mine cum sa le-amesteci spun
smochine in vanilie e-un lucru foarte bun,
mai poti pune smochine si cateva curmale
dar asta nu-i o lege trecuta in anale.
In crema de cacao poti pune caise,alune
si portocala dulce si coniac poti pune.
Apoi intr-o tavita cu umar nu prea-nalt
pe rand vom pune creme:alb si maro si alb
trasand cu-a lor culoare dungi groase ca pe zebra
si transversal vom face o trecere cu o grebla
micuta si subtire ca de bucatarie.
Dupa o zi la rece,ascunsa-n frigider
bucati o vom taia-o,aspectul ei tigrat
si gustul ce surprinde,fin si neasteptat
ne va purta oriunde dorintele ne-o cer.
Voi faceti incercarea si de nu v-o placea
trimiteti-mi-o- ndata.Va dau adresa mea.
Modul de preparare desi e pretentios
va pune-n fata voastra ceva foarte gustos,
cu calorii cam multe dar nu esti obligat
sa o mananci pe toata.E nerecomandat.
Vom face-n prima parte o ciocolata alba
din cele patru oua si zaharul pudrat
ce le vom bate bine,cu telul,imediat.
Adaugam si lapte,lichid nu din cel praf
si punem ca sa fiarba amestecul,incet,
pana se-ngroasa bine,tot invartind usor
iar cand e-aproape gata,adaugam discret
batonul de vanilie,parfum adormitor.
O dam apoi de o parte pana s-o racori
si un pachet de unt,frecat pana e spuma
il punem peste-amestec si nu ne vom opri
din invartitul harnic pana ce lapte praf
n-am inglobat acolo(o ceasca mare,buna)
si-l impartim in patru,tragandu-i un perdaf.
La fel o ciocolata,mai neagra cu noroc,
vom face daca punem in oala de pe foc,
zaharul tos si apa si-l fierbem ca sirop
adaugand in ploaie cacao,un potop
de-arome minunate ne va inconjura
si-apoi vom pune untul ramas si vom jura
ca vom freca intr-una pana ce-ncorporam
restul de praf de lapte si iar in patru o dam.
Pe tocator alaturi,exoticele fructe cu iz mediteran
le facem bucatele,marunte,dupa neam
urmand a fi-mpartite dupa a ta placere
in cele patru sferturi a fiecarei creme.
De ma intrebi pe mine cum sa le-amesteci spun
smochine in vanilie e-un lucru foarte bun,
mai poti pune smochine si cateva curmale
dar asta nu-i o lege trecuta in anale.
In crema de cacao poti pune caise,alune
si portocala dulce si coniac poti pune.
Apoi intr-o tavita cu umar nu prea-nalt
pe rand vom pune creme:alb si maro si alb
trasand cu-a lor culoare dungi groase ca pe zebra
si transversal vom face o trecere cu o grebla
micuta si subtire ca de bucatarie.
Dupa o zi la rece,ascunsa-n frigider
bucati o vom taia-o,aspectul ei tigrat
si gustul ce surprinde,fin si neasteptat
ne va purta oriunde dorintele ne-o cer.
Voi faceti incercarea si de nu v-o placea
trimiteti-mi-o- ndata.Va dau adresa mea.
joi, 17 februarie 2011
Imnul ciocolatei
Mergand din blog in blog,ca de-obicei
dadui de unul despre ciocolata.
Citit-am tot ce scrie cu temei
si ce lipseste-am sa va spun indata.
Vazui si comentarii multe,multe
pareri si pro si contra subiect
a celor ce intrat-au sa consulte
blogul cel dulce si - mai circumspect -
catai o oda-adusa ciocolatei
vazuta-asa cum blogerii ofac...
Doar invizibilu' i-a dedicat suratei
vreo patru versuri imbracate-n frac.
Asa ca starea m-am gandit s-o schimb
si imn sa-i scriu iubitei ciocolate,
pe furntea ei sa pun de astazi nimb
de-arome si de gusturi delicate.
Traiasca ciocolata in cea mai pura forma
ca ea ne da de toate din trupu-i geometric.
Si dulce-amar si acru si dorul de reforma
in tara ce la baza are sistemul metric.
Traiasca ciocolata,de-acum noi o iubim
chiar daca pentru multi ea e fata morgana
mai mica sau mai mare cu totii ne-o dorim
si pentru ea vom trece,fraudulos si vama.
Ca doar asa o sansa s-o mai gustam avem
cand vantu' sufla rece la noi in buzunare,
muncim prin tari straine,cureaua o strangem
sa dam o ciocolata,acas',la fiecare.
Refren
Traiasca ciocolata ca numai ea ne face
sa mai speram ca maine va fi mai bine,iar,
traiasca ciocolata cu ce arome-ti place
ca ea ne- alina dorul si sufletul amar.
dadui de unul despre ciocolata.
Citit-am tot ce scrie cu temei
si ce lipseste-am sa va spun indata.
Vazui si comentarii multe,multe
pareri si pro si contra subiect
a celor ce intrat-au sa consulte
blogul cel dulce si - mai circumspect -
catai o oda-adusa ciocolatei
vazuta-asa cum blogerii ofac...
Doar invizibilu' i-a dedicat suratei
vreo patru versuri imbracate-n frac.
Asa ca starea m-am gandit s-o schimb
si imn sa-i scriu iubitei ciocolate,
pe furntea ei sa pun de astazi nimb
de-arome si de gusturi delicate.
Traiasca ciocolata in cea mai pura forma
ca ea ne da de toate din trupu-i geometric.
Si dulce-amar si acru si dorul de reforma
in tara ce la baza are sistemul metric.
Traiasca ciocolata,de-acum noi o iubim
chiar daca pentru multi ea e fata morgana
mai mica sau mai mare cu totii ne-o dorim
si pentru ea vom trece,fraudulos si vama.
Ca doar asa o sansa s-o mai gustam avem
cand vantu' sufla rece la noi in buzunare,
muncim prin tari straine,cureaua o strangem
sa dam o ciocolata,acas',la fiecare.
Refren
Traiasca ciocolata ca numai ea ne face
sa mai speram ca maine va fi mai bine,iar,
traiasca ciocolata cu ce arome-ti place
ca ea ne- alina dorul si sufletul amar.
miercuri, 16 februarie 2011
Medalion de crap
Un crap prins pe balta dupa ore de asteptare asa cam la 1,5-2 kg,o cana cu orez imprumutat de la un chinez constipat,o cutie de ciuperci luata la reducere ca era stramba,4-5 cepe furate din gradina vecinului impreuna cu un ardei mai gras,1 litru de vin (o cana pentru reteta restul pentru bucatar) alb si cat se poate de sec,ce-a mai ramas intr-o sticla de ulei dupa ce-ati facut gogosi (macar vreo 5 liguri),sare si piper ca-i musai (daca nu aveti sa nu cautati in emisiunile de divertisment ca-i lipsa,mai bine imprumutati de la o vecina vaduva) si,n-aveti incotro,lamaie acra si zemoasa crescuta pe tarabele dezvoltatorilor agricoli din piata.Deci:
Intors acasa dupa o zi pe balta
pe care te-asteptai sa prinzi balene
sau un rechin ceva (poate sirene...)
te uiti la crapul ce-a umplut pe sfert galeata.
E frumusel sarmanul si grasut
dar fraier c-a ajuns la tine-n cos
alaturi de vreo doi carasi frumosi
si de-un biban salbatic dar micut.
La judecata-i dreapta e sentinta:
decapitare pe motiv ca-i bun,
eviscerat ca porcul la Ajun,
in tava el gasi-va pocainta.
Se da la rece pana pregatim
alaiul lui de mare-ngropaciune
in burta noastra care ne tot spune
ca pestele e bun pentru regim.
Pe foc tigaia cu ulei o punem
ceapa tocata drastic si ardeiul
le aruncam deodata in temeiul
urmarii ca orez aici depunem
sa se caleasca pana prind culoare
si le-necam apoi cu niste apa.
Ciupercile tocate ca la sapa,
adic-asa mai taraneste,mare,
le-nabusim cu sare si piper
Le-amestecam apoi,incet si cu rabdare
cu ce era-n tigaie,mai dam sare
dac-ale noasre gusturi o mai cer
si burtii crapului ii daruim aceste
minunatii cu aer de poveste
si-n tava magic,il stropim cu vin
mai nstrecuram in taina o frunza de dafin
si-mbratisarii tandre-a cuptorului il dam
si terminam tot vinul adus,cat asteptam.
Cand gata este crapul si vinul tot asa
pe un platou eliptic il asezam incet
podoabe de lamaie, taiata fin si ea
vom aseza in juru-i,coroane pe afet.
Si ca o jertf-adusa doar cerului senin
taiat in medalioane,la masa il servim.
De-avem si o salata,alaturi,de sezon
vom face valva mare cu CRAPUL MEDALION.
Intors acasa dupa o zi pe balta
pe care te-asteptai sa prinzi balene
sau un rechin ceva (poate sirene...)
te uiti la crapul ce-a umplut pe sfert galeata.
E frumusel sarmanul si grasut
dar fraier c-a ajuns la tine-n cos
alaturi de vreo doi carasi frumosi
si de-un biban salbatic dar micut.
La judecata-i dreapta e sentinta:
decapitare pe motiv ca-i bun,
eviscerat ca porcul la Ajun,
in tava el gasi-va pocainta.
Se da la rece pana pregatim
alaiul lui de mare-ngropaciune
in burta noastra care ne tot spune
ca pestele e bun pentru regim.
Pe foc tigaia cu ulei o punem
ceapa tocata drastic si ardeiul
le aruncam deodata in temeiul
urmarii ca orez aici depunem
sa se caleasca pana prind culoare
si le-necam apoi cu niste apa.
Ciupercile tocate ca la sapa,
adic-asa mai taraneste,mare,
le-nabusim cu sare si piper
Le-amestecam apoi,incet si cu rabdare
cu ce era-n tigaie,mai dam sare
dac-ale noasre gusturi o mai cer
si burtii crapului ii daruim aceste
minunatii cu aer de poveste
si-n tava magic,il stropim cu vin
mai nstrecuram in taina o frunza de dafin
si-mbratisarii tandre-a cuptorului il dam
si terminam tot vinul adus,cat asteptam.
Cand gata este crapul si vinul tot asa
pe un platou eliptic il asezam incet
podoabe de lamaie, taiata fin si ea
vom aseza in juru-i,coroane pe afet.
Si ca o jertf-adusa doar cerului senin
taiat in medalioane,la masa il servim.
De-avem si o salata,alaturi,de sezon
vom face valva mare cu CRAPUL MEDALION.
marți, 15 februarie 2011
tort harababura
Ingrediente:biscuiti simpli-300g,unt-1 pachet,frisca-500ml,zahar-100g,miez de nuca(sau alune,migdale,fistic)-50g,lapte-1lt,stafide,portocale,ananas,fructe de padure,capsuni sau ce gasiti,pentru cei harnici oua(sa poata face creme la bain-marie se stie) si pentru cei grabit niste plicuri cu crema pt prajituri la rece ce sortimente vor.
Reteta asta frate,de tort harababura
am realizat-o-n criza de bani si material.
Zic zau ca in camara,ca dupa sarbatoare,
abia trecu an noul cu toata uratura-
nu prea gaseai nimica de tort aniversar.
Trei creme-n plic,la rece si niste biscuiti,
o punga cu stafide si o lamaie rasa,
la fructe de padure sa nici nu va ganditi
ca as avea ascunse pe undeva prin casa.
Asa ca-n fuga mare la "marchetul" din sat
am tras o raita frate.Sa-ti spui ce-am cumparat.
O portocala mare,compot de ananas,
o falnica banana si untul cel mai gras,
pachet cu gelatina sa fac niste jeleu
cu suc de mere,pere ce le-am cules chiar eu
din mica mea livada de-aicea de pe deal...
Intors acasa iute,sparg nuca triumfal
s-adun din coaja miezul,sa-l usc putin pe jar
si-apoi sa-l macin mare cu-o sticla de pelin
din care scurs-am frate ce se numeste vin.
Am spart si biscuitii,i-am framantat cu unt
si-un blat facui indata,ca cofetar ce sunt.
L-am dat la rece acuma sa stea in frigider
pana voi face creme si frisca o voi bate
cum l-am batut pe varu ca ma vorbea prin spate.
Cu mixerul de dreapta frecat-am crema bine,
cu stanga-mi dragastoasa am incalzit jeleul,
am desfacut conserva cu ananas,in fine,
si-am inceput montajul la tort,cu-ntreg tupeul.
Pe blatul scos pe masa si impartit in sase-
imaginar desigur-dupa trei diametre trasate c-un cutit
intind sesimi din crema facuta ca mai sus
si impanata aiurea cu ananas si nuci,bucati de portocala
si niste stafidute muiate,spun cinstit,
in niste vin de crama ce-l tin de toti ascuns.
Cu toate-acestea puse pe blatul intarit
am inceput turnarea jeleului racit
atata cat sa curga in forma mea de tort
si-am dat totul la rece ca mi-s de sete mort.
Iar pana se-ntareste sa stea pe tava drept
m-am dat la vin fratica si-am tras duhan in piept,
am pus inc-o postare pe blogul ce-l iubit
si-acum astept comenturi la ceea ce-ati citit.
Abia scos de la rece si teapan ca untura
primeste tortul haina cea alba si curata.
L-am imbracat in frisca mai groasa,neornata
si-avand de toate-ntransul i-am zis HARABABURA.
Reteta asta frate,de tort harababura
am realizat-o-n criza de bani si material.
Zic zau ca in camara,ca dupa sarbatoare,
abia trecu an noul cu toata uratura-
nu prea gaseai nimica de tort aniversar.
Trei creme-n plic,la rece si niste biscuiti,
o punga cu stafide si o lamaie rasa,
la fructe de padure sa nici nu va ganditi
ca as avea ascunse pe undeva prin casa.
Asa ca-n fuga mare la "marchetul" din sat
am tras o raita frate.Sa-ti spui ce-am cumparat.
O portocala mare,compot de ananas,
o falnica banana si untul cel mai gras,
pachet cu gelatina sa fac niste jeleu
cu suc de mere,pere ce le-am cules chiar eu
din mica mea livada de-aicea de pe deal...
Intors acasa iute,sparg nuca triumfal
s-adun din coaja miezul,sa-l usc putin pe jar
si-apoi sa-l macin mare cu-o sticla de pelin
din care scurs-am frate ce se numeste vin.
Am spart si biscuitii,i-am framantat cu unt
si-un blat facui indata,ca cofetar ce sunt.
L-am dat la rece acuma sa stea in frigider
pana voi face creme si frisca o voi bate
cum l-am batut pe varu ca ma vorbea prin spate.
Cu mixerul de dreapta frecat-am crema bine,
cu stanga-mi dragastoasa am incalzit jeleul,
am desfacut conserva cu ananas,in fine,
si-am inceput montajul la tort,cu-ntreg tupeul.
Pe blatul scos pe masa si impartit in sase-
imaginar desigur-dupa trei diametre trasate c-un cutit
intind sesimi din crema facuta ca mai sus
si impanata aiurea cu ananas si nuci,bucati de portocala
si niste stafidute muiate,spun cinstit,
in niste vin de crama ce-l tin de toti ascuns.
Cu toate-acestea puse pe blatul intarit
am inceput turnarea jeleului racit
atata cat sa curga in forma mea de tort
si-am dat totul la rece ca mi-s de sete mort.
Iar pana se-ntareste sa stea pe tava drept
m-am dat la vin fratica si-am tras duhan in piept,
am pus inc-o postare pe blogul ce-l iubit
si-acum astept comenturi la ceea ce-ati citit.
Abia scos de la rece si teapan ca untura
primeste tortul haina cea alba si curata.
L-am imbracat in frisca mai groasa,neornata
si-avand de toate-ntransul i-am zis HARABABURA.
luni, 14 februarie 2011
Snitele taranesti
Cand foamea gadila a gandului aripa
si te gandesti la ce-ai in frigider,
la ce sa mai gatesti acum in pripa
si la venitul strasnic de somer,
halucinezi apetisant meniul
unui restaurant cu Micheline stele.
Visezi fois gras,terine si fructele de mare
cum se intind pe masa-ti bogata si-ntre ele,
chateauxbriande si creme, somonul copt in sare
si paste si-antipaste si sute de deserturi
ce vin sa potoleasca al foamei tale,chinul.
Cam gol congelatorul,dar de te uiti in el
gasesti in colt o punga cu carne de vitel
sau chiar de porc se poate,din pulpa sau capac...
De n-ai noroc cu astea si-un piept de pui posac
sau de curcan de-asemeni,de iepure sau miel
fac treaba bun-alaturi cu slana,patrunjel,
cu usturoi si ceapa,masline,gogosari,
cu oua si faina,cu castravetii tari.
Cam lung intro-ul asta si cred ca banuiti
din cele insirate cam ce o sa gatiti.
E taranescul snitel cu tenta vieneza,
sau parizian sau celtic,o vesnica chermeza.
Se iau felii de carne taiate ca de-o palma
subtiri cam de un deget sau chiar si mai putin,
se-ntind usor pe masa c-o mangaiere calma
si vrednic se aplica pedeapsa cu ciocanul
pan' se sfarama fibra dar inca se mai tin
ca foaia de salata abia sosita-n targ.
Se bat vreo doua oua,cu sare si cu sarg,
se-aduce si faina pe-un taler indraznet
si-alaturi pui pesmetul de-ai fost baiat istet.
Tigaia si uleiul se-ncing deja la foc
si snitelul sa-l facem e-acum un simplu joc.
De vrem ca la Viena si simplu sa-l gatim,
felia cea batuta-n faina o tavalim
si-apoi prin oul galben si prin pesmetul gros,
ii scuturam surplusul sa fie mai pufos
si-l frigem in tigaie pana ce-l rumenim.
Pe-o alba farfurie il asezam cu zel
cu-n strop de unt,lamaie si verde patrunjel.
Parisul,mofturos mai vrea si alte cele
pe langa cele spuse in versuri pan-acum.
Un parizian mai cere si-o slaba sunculita
si o felie buna din vechiul cascaval
sa se combine-alaturi ca intr-o pusculita
cand snitelul se-ndoaie,in doua,e..normal.
Se face pachetelul cu cele spuse-n el
se da iar prin faina si ou,pesmetul vrea si el
o-mbratisare tandra-nainte de tigaie.
Patruns de foc de-a-ntregul,un snitel parizian,
se va servi fierbinte asezonat cu hrean.
La noi la tara,maica,de vrei sa-l faci umplut
aduni ce ai prin casa,tocat cum ai putut:
slanina afumata si ceapa si marar
un castravete acru si-un rosu gogosar
si usturoi,masline si-o gheba daca ai.
Cu astea umpli carnea batuta cum am spus
si-o dai prin ou,faina,de n-ai pesmet,malai
prajiti-l in tigaie la foc mai iute ,dur
si-l dati la farfurie cu doi cartofi natur.
De vrei mai satioase sa fie,mai cu spor
vei face-un sos alaturi cu-n strop de vinisor,
niste bulion de toamna facut de o matusa,
ceapa tocata mare,de vrei il faci cu praz
si doua foi de dafin,sa-i dea putin obraz.
Cand este gata sosul si snitelul facut
exact ca la Viena,fara a fi umplut
ii faci o baie-n oala cu sosul de mai sus
pana se-nmoaie carnea.Atat era de spus.
Serveste-l cu orez sau c-un piure cremos.
Colesterolu-i mare dar tare e gustos.
Acestea -s toate astazi,de-acum doar "pofta buna"
va mai urez prieteni.Vreti poze?peste-o luna!
si te gandesti la ce-ai in frigider,
la ce sa mai gatesti acum in pripa
si la venitul strasnic de somer,
halucinezi apetisant meniul
unui restaurant cu Micheline stele.
Visezi fois gras,terine si fructele de mare
cum se intind pe masa-ti bogata si-ntre ele,
chateauxbriande si creme, somonul copt in sare
si paste si-antipaste si sute de deserturi
ce vin sa potoleasca al foamei tale,chinul.
Cam gol congelatorul,dar de te uiti in el
gasesti in colt o punga cu carne de vitel
sau chiar de porc se poate,din pulpa sau capac...
De n-ai noroc cu astea si-un piept de pui posac
sau de curcan de-asemeni,de iepure sau miel
fac treaba bun-alaturi cu slana,patrunjel,
cu usturoi si ceapa,masline,gogosari,
cu oua si faina,cu castravetii tari.
Cam lung intro-ul asta si cred ca banuiti
din cele insirate cam ce o sa gatiti.
E taranescul snitel cu tenta vieneza,
sau parizian sau celtic,o vesnica chermeza.
Se iau felii de carne taiate ca de-o palma
subtiri cam de un deget sau chiar si mai putin,
se-ntind usor pe masa c-o mangaiere calma
si vrednic se aplica pedeapsa cu ciocanul
pan' se sfarama fibra dar inca se mai tin
ca foaia de salata abia sosita-n targ.
Se bat vreo doua oua,cu sare si cu sarg,
se-aduce si faina pe-un taler indraznet
si-alaturi pui pesmetul de-ai fost baiat istet.
Tigaia si uleiul se-ncing deja la foc
si snitelul sa-l facem e-acum un simplu joc.
De vrem ca la Viena si simplu sa-l gatim,
felia cea batuta-n faina o tavalim
si-apoi prin oul galben si prin pesmetul gros,
ii scuturam surplusul sa fie mai pufos
si-l frigem in tigaie pana ce-l rumenim.
Pe-o alba farfurie il asezam cu zel
cu-n strop de unt,lamaie si verde patrunjel.
Parisul,mofturos mai vrea si alte cele
pe langa cele spuse in versuri pan-acum.
Un parizian mai cere si-o slaba sunculita
si o felie buna din vechiul cascaval
sa se combine-alaturi ca intr-o pusculita
cand snitelul se-ndoaie,in doua,e..normal.
Se face pachetelul cu cele spuse-n el
se da iar prin faina si ou,pesmetul vrea si el
o-mbratisare tandra-nainte de tigaie.
Patruns de foc de-a-ntregul,un snitel parizian,
se va servi fierbinte asezonat cu hrean.
La noi la tara,maica,de vrei sa-l faci umplut
aduni ce ai prin casa,tocat cum ai putut:
slanina afumata si ceapa si marar
un castravete acru si-un rosu gogosar
si usturoi,masline si-o gheba daca ai.
Cu astea umpli carnea batuta cum am spus
si-o dai prin ou,faina,de n-ai pesmet,malai
prajiti-l in tigaie la foc mai iute ,dur
si-l dati la farfurie cu doi cartofi natur.
De vrei mai satioase sa fie,mai cu spor
vei face-un sos alaturi cu-n strop de vinisor,
niste bulion de toamna facut de o matusa,
ceapa tocata mare,de vrei il faci cu praz
si doua foi de dafin,sa-i dea putin obraz.
Cand este gata sosul si snitelul facut
exact ca la Viena,fara a fi umplut
ii faci o baie-n oala cu sosul de mai sus
pana se-nmoaie carnea.Atat era de spus.
Serveste-l cu orez sau c-un piure cremos.
Colesterolu-i mare dar tare e gustos.
Acestea -s toate astazi,de-acum doar "pofta buna"
va mai urez prieteni.Vreti poze?peste-o luna!
sâmbătă, 12 februarie 2011
Indispozitie
La ora asta sunt cam indispus si cred ca am toate motivele.Nu, nu m-am lovit iarasi de timpurile probabile ci,ca de obicei,calatorind prin lumea blogurilor am descoperit postari care m-au dus undeva in urma,in trecutul meu atat de prezent.Pare ciudat sa spun asta,dar trecutul meu este inca al naibii de prezent.Si ce-am citit scris de Kateryna m-a tulburat,m-a obligat sa ma rejudec printr-o prisma noua.
Lucruri care pana acum pareau diforme,au prins contur s-au materializat in ceva care imi suna mereu intr-un colt al constiintei adormite spre a ma trezi la cruda realitate.Undeva,acolo in trecut,am gresit fata de mine si fata de altii si in loc sa-mi asum raspunderea,m-am ascuns intr-un con de falsa multumire ,m-am condamnat singur la o resemnare care nu a adus nimic bun.
Dar nu-i nimic,voi deschide caietul in care imi vars toate ofurile si voi mai asterne cateva randuri,cateva versuri,alinandu-ma cu speranta ca voi afla totusi intr-o zi ca niciodata nu e prea tarziu.
Doar atat acum si sper ca atunci cand foamea imi va da tarcoale,voi avea timpul si dispozitia sa va impartasesc promisele retete.
Lucruri care pana acum pareau diforme,au prins contur s-au materializat in ceva care imi suna mereu intr-un colt al constiintei adormite spre a ma trezi la cruda realitate.Undeva,acolo in trecut,am gresit fata de mine si fata de altii si in loc sa-mi asum raspunderea,m-am ascuns intr-un con de falsa multumire ,m-am condamnat singur la o resemnare care nu a adus nimic bun.
Dar nu-i nimic,voi deschide caietul in care imi vars toate ofurile si voi mai asterne cateva randuri,cateva versuri,alinandu-ma cu speranta ca voi afla totusi intr-o zi ca niciodata nu e prea tarziu.
Doar atat acum si sper ca atunci cand foamea imi va da tarcoale,voi avea timpul si dispozitia sa va impartasesc promisele retete.
joi, 10 februarie 2011
Timpul probabil
Am revenit dupa o absenta destul de lunga.Zilele au trecut repede,repede fara a lasa in urma lor ceva semnificativ.Sincer,am fost captat de stirile din toata media despre ce se intampla acum prin frumoasa si incercata noastra tarisoara.Arestari in masa,amenintari cu arestarea sau suspendarea sau infometarea sau mai stiu eu ce alte nenorociri.Asta m-a determinat sau mai bine zis m-a inspirat la realizarea unui buletin despre timpul probabil si cand spun timpul nu ma refer la vreme ci la timpul sau vremurile pe care il sau le traim.Asadar voi incerca sa fac ,din punctul meu de vedere,o analiza si o prognoza a vremurilor pe care le vom trai.
Deci,........ziua stimati cititori.Peste puncte puteti suprapune domniile voastre adjectivul care v-a caracterizat sau va caracterizeaza aceasta zi.Astazi vremurile se anunta in continuare defavorabile imbunatatirii nivelului nostru de trai deoarece dinspre inaltele culmi ale guvernarii bate,in continuare,un vant aspru de nepasare fata de tara si oamenii ce o locuiesc.Aerul superior si satisfacut afisat de cei ce ne conduc ramnae in continuare irespirabil (inaccesibil) pentru majoritatea romanilor de buna credinta.Totul se datoreaza unei tendinte majore de a fi jecmaniti si de putinul ramas prin scumpiri previzionate de iubitul nostru primullus,asta in situatia unor inghetari la stadiul actual al veniturilor (salarii,pensii,alocatii) cu o tendinta evidenta de micsorare a volumului acestora prin taierea preventiva a unor drepturi ruginite de prea multa folosinta (sporuri de vechime,toxicitate,inaltime,profesionalism,s.a.)Se anunta o crestere majora a pretului gazelor,electricitatii,combustibililor si de aici averse in toata tara de scumpiri a preturilor serviciilor,alimentelor s.a.m.d.Vestea buna se aude dinspre ministerul sanatatii:romanii vor fi mult mai sanatosi in perioada care va urma si drept consecinta se micsoreaza numarul de spitale,de medici(care fiind prea multi pe stoc vor fi dati la export),fondurile de sanatate vor fi micsorate si mai mult,asa ca dragii mei investit de acum in locuri de veci a caror ocupare va cunoaste o crestere fara precedent.Imunitatea parlamentara este in continua crestere ,datoriile tarii la fel,doar resturile de economie reala urmand sa dispara incet -incet sub atenta indrumare a guvernului.
Asa cum ne spunea mai marele tututror,am devenit o tara de mamici si bebelusi.Ca urmare putem sa ne asteptam cat de curand la o lege inovatoare de sterilizare a taticilor pentru a preintampina inundatiile cu cereri de alocatii si concedii pentru cresterea copilului.Cotele apelor somajului sunt(oficial) stabilizate la cca 1 milion de someri si chiar daca se anunta din amonte un nou val de disponibilizari,barajul pe care se grabesc statele occidentale sa-l faca in calea zecilor de mii de romani lenesi care isi cauta un loc de munca prin teritoriile acestora se spera ca va face fata disperarii acestor stupid people,cum bine ne caracteriza un distins analist.
Justitia isi face pe deplin datoria,stand drept si judecand stramb,sigura pe ea ca cei ce ne conduc nu vor putea fi niciodata judecati pentru subminarea economiei nationale deoarece aceasta nu exista,pentru genocid impotriva poporului fiindca romanii au inceput sa-si puna singuri streangul de gat sau sa se arunce de pe cele mai inalte blocuri de bucuria perspectivei unei noi zile.Ceata asternuta peste dosarele aflate in lucru si care sunt legate de "personalitatile" timpurilor noastre devine tot mai groasa cu slabe sperante de imprastiere pana la prescrierea faptelor.
Asadar,fiti in continuare optimisti,conducatorii nostri ne demonstreaza ca se poate si mai rau de atat.
Deci,........ziua stimati cititori.Peste puncte puteti suprapune domniile voastre adjectivul care v-a caracterizat sau va caracterizeaza aceasta zi.Astazi vremurile se anunta in continuare defavorabile imbunatatirii nivelului nostru de trai deoarece dinspre inaltele culmi ale guvernarii bate,in continuare,un vant aspru de nepasare fata de tara si oamenii ce o locuiesc.Aerul superior si satisfacut afisat de cei ce ne conduc ramnae in continuare irespirabil (inaccesibil) pentru majoritatea romanilor de buna credinta.Totul se datoreaza unei tendinte majore de a fi jecmaniti si de putinul ramas prin scumpiri previzionate de iubitul nostru primullus,asta in situatia unor inghetari la stadiul actual al veniturilor (salarii,pensii,alocatii) cu o tendinta evidenta de micsorare a volumului acestora prin taierea preventiva a unor drepturi ruginite de prea multa folosinta (sporuri de vechime,toxicitate,inaltime,profesionalism,s.a.)Se anunta o crestere majora a pretului gazelor,electricitatii,combustibililor si de aici averse in toata tara de scumpiri a preturilor serviciilor,alimentelor s.a.m.d.Vestea buna se aude dinspre ministerul sanatatii:romanii vor fi mult mai sanatosi in perioada care va urma si drept consecinta se micsoreaza numarul de spitale,de medici(care fiind prea multi pe stoc vor fi dati la export),fondurile de sanatate vor fi micsorate si mai mult,asa ca dragii mei investit de acum in locuri de veci a caror ocupare va cunoaste o crestere fara precedent.Imunitatea parlamentara este in continua crestere ,datoriile tarii la fel,doar resturile de economie reala urmand sa dispara incet -incet sub atenta indrumare a guvernului.
Asa cum ne spunea mai marele tututror,am devenit o tara de mamici si bebelusi.Ca urmare putem sa ne asteptam cat de curand la o lege inovatoare de sterilizare a taticilor pentru a preintampina inundatiile cu cereri de alocatii si concedii pentru cresterea copilului.Cotele apelor somajului sunt(oficial) stabilizate la cca 1 milion de someri si chiar daca se anunta din amonte un nou val de disponibilizari,barajul pe care se grabesc statele occidentale sa-l faca in calea zecilor de mii de romani lenesi care isi cauta un loc de munca prin teritoriile acestora se spera ca va face fata disperarii acestor stupid people,cum bine ne caracteriza un distins analist.
Justitia isi face pe deplin datoria,stand drept si judecand stramb,sigura pe ea ca cei ce ne conduc nu vor putea fi niciodata judecati pentru subminarea economiei nationale deoarece aceasta nu exista,pentru genocid impotriva poporului fiindca romanii au inceput sa-si puna singuri streangul de gat sau sa se arunce de pe cele mai inalte blocuri de bucuria perspectivei unei noi zile.Ceata asternuta peste dosarele aflate in lucru si care sunt legate de "personalitatile" timpurilor noastre devine tot mai groasa cu slabe sperante de imprastiere pana la prescrierea faptelor.
Asadar,fiti in continuare optimisti,conducatorii nostri ne demonstreaza ca se poate si mai rau de atat.
luni, 7 februarie 2011
zi de doliu (pentru Gary Moore)
Aveam dreptate cand spuneam mai devreme ca ziua asta este lunga si pe langa asta a devenit si urata.Urata prin vestea sosita pe neasteptate:Garry Moore s-a stins,a plecat sa-si ocupe -prea timpuriu dupa parerea mea-locul de sus,dintre stele.Ne-a lasat mostenire o avere de nepretuit: melodii nemuritoare,versuri care ne incalzesc inima in lipsa celui care ni le soptea atat de dulce.O voce rara,un om care si-a cunoscut valoarea fara sa faca din asta parada.
Cat as vrea sa fiu un bluesman adevarat sa-i pot darui acum,la plecare,un ultim blues.Ceva s-a rupt intr-un colt al sufletului si leacul nu il voi gasi decat in piesele sale.Am deschis folderul in care le am tainuite si scriu aceste randuri cu o lacrima de bun ramas in coltul ochiului.Drum bun amice,gaseste-ti pacea mult dorita alaturi de confratii tai care - inca o data o spun - te-au chemat prea devreme langa ei.
Odihneste-ti spiritul neobosit si poate de acolo de sus vei inspira un vremelnic vietuitor al Pamantului sa-ti preia si sa-ti continue opera.
ADIO
Cat as vrea sa fiu un bluesman adevarat sa-i pot darui acum,la plecare,un ultim blues.Ceva s-a rupt intr-un colt al sufletului si leacul nu il voi gasi decat in piesele sale.Am deschis folderul in care le am tainuite si scriu aceste randuri cu o lacrima de bun ramas in coltul ochiului.Drum bun amice,gaseste-ti pacea mult dorita alaturi de confratii tai care - inca o data o spun - te-au chemat prea devreme langa ei.
Odihneste-ti spiritul neobosit si poate de acolo de sus vei inspira un vremelnic vietuitor al Pamantului sa-ti preia si sa-ti continue opera.
ADIO
Lunea,cea mai lunga zi
S-a facut luni.Deja.Nici nu stiu cum a trecut duminica asta.Putintel mahmur,ghiftuit de repriza a doua de mancare si stiti voi mai ce jucata la Bebe acasa de data asta,inca sub influenta unei dupaamiezi de cenaclu Flacara reinviat pe benzile unui magnetofon batran,n-am avut timpul si dispozitia necesare sa mai pun oaresce pe blog.Acum stau si ma uit lung la monitor...Ca sa mai treaca timpul, in asteptarea inspiratiei divine,am accesat cateva bloguri si am postat ceva comantarii rasarite din ce am citit pe acolo.Asa cum am scris intr-unul dintre comentarii ma bucur sa vad ca lumea asta e vie,se misca,traieste.
Ca sa nu va mint,blogurile selectate au fost dintre cele ale caror creatori m-au invitat in lumea lor.Impresionant pentru cineva abia aparut pe aici sa vada ca a starnit o farama de interes.M-a facut sa cred ca nu am gresit alegand sa deschid aceasta portita spre mine.Portita care va ramane deschisa atata timp cat macar o singura vizita pe saptamana daca am,e minunat.Minunea consta in faptul ca intalnesti pe cineva nou,ii afli parerile,gandurile si nu de putine ori sfaturile,urmand ca -mai apoi-sa-l cauti in lumea bloggerilor,sa-i descoperi profilul si sa incepi sa-ti formezi o idee despre cine este el sau ea.
Citesti,analizezi,compari si tragi o linie care desparte aceasta lume in doua:de o parte notezi ca prieteni virtuali pe cei pe care ii simti aproape,de cealalta parte posibili viitori prieteni.Rare sunt cazurile cand verdictul tau este categoric:asta NU.Am inteles ca foarte multi au facut din asta o afacere,ca scot bani din bloguri.E o idee si asta,dar pentru mine blogul este-cel putin acum-un soi de jurnal intim facut public din dorinta de a ma descoperi ,de a afla eu cine sunt vazut cu alti ochi,ai vostri, prieteni.
Dupa cum vedeti am luat-o razna,asa ca ma opresc pentru moment cu promisiunea ca voi reveni putin mai tarziu cu 4 retete incropite ieri la Bebe(asa o sa vedeti ce bine e sa-ti inviti un prieten sa-ti fie musafir-bucatar),bucate care au mers de minune cu rose-ul sau de anul trecut.
Ne mai citim!
Ca sa nu va mint,blogurile selectate au fost dintre cele ale caror creatori m-au invitat in lumea lor.Impresionant pentru cineva abia aparut pe aici sa vada ca a starnit o farama de interes.M-a facut sa cred ca nu am gresit alegand sa deschid aceasta portita spre mine.Portita care va ramane deschisa atata timp cat macar o singura vizita pe saptamana daca am,e minunat.Minunea consta in faptul ca intalnesti pe cineva nou,ii afli parerile,gandurile si nu de putine ori sfaturile,urmand ca -mai apoi-sa-l cauti in lumea bloggerilor,sa-i descoperi profilul si sa incepi sa-ti formezi o idee despre cine este el sau ea.
Citesti,analizezi,compari si tragi o linie care desparte aceasta lume in doua:de o parte notezi ca prieteni virtuali pe cei pe care ii simti aproape,de cealalta parte posibili viitori prieteni.Rare sunt cazurile cand verdictul tau este categoric:asta NU.Am inteles ca foarte multi au facut din asta o afacere,ca scot bani din bloguri.E o idee si asta,dar pentru mine blogul este-cel putin acum-un soi de jurnal intim facut public din dorinta de a ma descoperi ,de a afla eu cine sunt vazut cu alti ochi,ai vostri, prieteni.
Dupa cum vedeti am luat-o razna,asa ca ma opresc pentru moment cu promisiunea ca voi reveni putin mai tarziu cu 4 retete incropite ieri la Bebe(asa o sa vedeti ce bine e sa-ti inviti un prieten sa-ti fie musafir-bucatar),bucate care au mers de minune cu rose-ul sau de anul trecut.
Ne mai citim!
sâmbătă, 5 februarie 2011
foamea te face bucatar
Azi m-am trezit mai tarziu ca niciodata.Poate si pentru ca la ora 2 de dimineata inca mai bantuiam pe calculator,poate si pentru ca ma luase foamea si o masa la ora aia nu ma incanta ...Oricum,m-am trezit tarziu si senzatia de foame era mai apriga decat azinoapte.Asa ca am luat directia frigiderului sa vad cam ce as putea sa incropesc pentru alinarea suferintei.Maaaaaaaare deziluzie.Cam golas sarmanul: cateva ciupercute,niste oua,o feliuta de sunca presata,o cutie de lapte aproape goala,niste resturi de cascaval si de branzica de casa si in rest pauza.Ca orice latin care se trage din stramosii romani,primul gand a fost sa incropesc repede o pizza.
Turcii din stomac s-au razvratit si au inceput sa carcoteasca:dureaza prea mult si noua ne e foame,aferim.Am fugit la camara dar si acolo privelistea nu era tocmai cea mai frumoasa:cativa cartofi,cativa morcovi,borcane cu gogosari si castraveciori si alte mici maruntisuri.Cazut pe ganduri mi-am amintit de niste sendvisuri pe care mi le facea mama cand ii dadeam telefon sa-i spun ca-n 20 de minute sunt acasa si mi-e tare foame.Asa ca am facut repede inventarul daca am ce trebuie: ciuperci sunt,cartofi sunt,morcovi sunt,oua am,castraveciori murati belsug,totul ok.Am dat drumul la aragaz si am pus o oala cu apa si sare sa fierb repede cele 8-9 ciuperci,vreo 4 cartofi ca pumnul si 3 morcovi.Am pus pe alt ochi si 4 oua la fiert si pana toate astea se vor face am purces la fabricarea unei maioneze rapide dintr-un galbenus.Cand o frecam de zor(maioneza-nu fiti neseriosi) a sunat telefonul si bunul meu amic Bebe spionul ma anunta ca vine pe la mine in jumatate de ora,vine de la drum lung (Sighisoara) si sa-i fac si lui ceva de papa si sa am cafeaua in pozitie de start.
Partea buna e ca ma bucur sa-l vad la orice ora,partea proasta e ca nu stiu ce sa-i fac de mancare,mai ales ca-l stiu pretentios si ca nu mananca paine.Deci trebuie sa fie ceva rapid,bun si satios.Bingo.Ii fac cartofi umpluti.Am fugit iar la camara,am luat vreo 8 cartofi sanatosi i-am curatat,spalat si i-am aruncat in cuptor la copt.Si bineinteles am continuat sa frec maioneza pana cand am facut o jumatate de castronel de supa.Am scos si legumele de la fiert,le-am racit rapid cu un dus rece ca ghiata si am trecut la taierea lor in cubulete.Asadar,ciupercutele-taiate,cartofii-taiati,morcovii-taiati,ouale fierte curatate si taiate si ele cubulete,castraveciorii murati(4 verzi si frumosi)-taiati le-am amestecat frumusel intr-un castron,le-am imbaiat in maioneza proaspata si delicioasa si m-am pregatit sa fac sandvisurile.Surpriza,in dulap mai aveam 3 chifle graham evchi de 2 zile.Nu-i bai,mi-am facut curaj.Le tai in jumatate,scobesc putin miezul,le umplu cu ce pregatisem in castron si le arunc 2 minute la cuptor dupa ce scot cartofii pentru Bebe.
Cronometrul mi-a functionat super azi asa ca am scos exact la timp cartofii,i-am lasat sa se raceasca putin sa ii pot opera si am trecut la executarea unui sos minunat din cescuta de lapte pe care o mai aveam,o ligura de faina si o bucatica mica de unt.Fiert usor,la foc mic,amestecat mereu sa nu se prinda l-am rezolvat rapid-dres cu putina sare si piper-si am trecut la imbunatatirea lui cu sunculita presata tocata marunt,cu cele 3 linguri de branzica de casa disponibile si cu niste patrunjel proaspat tocat mai pe fuga.Am luat repede cartofii,le-am taiat cate un capac generos si i-am scobit cu lingurita de-am facut niste cause numai bune de umplut cu sosul meu pe care l-am amestecat si cu ce scosesem din cartofii copti.I-am aranjat rapid intr-o tava ,am ras generos si de asta data cascavalul disponibil peste ei si le-am mai dat o portie de cuptor.
Nici nu am inchis bine usa cuptorului ca am auzit cateii latrand(am 3 bucati minunate) si cand am deschis usa ?Bebe.Hai frate ca foamea-i mare si oboseala si mai si.Usurel amice,i-am zis,fa mata un drum pana la beci si cat oi fi de obosit scoate o carafa de3 vinisor din ala alb de anul trecut ca mi-e frica sa nu se invechiasca.Sa nu credeti ca am fost nesimtit sa trimit omul abia venit de pe drum sa scoata vin.Nu,asta e cea mai mare placere a lui cand vine la mine:intra in beci si pana se hotaraste ce vin bem incearca cele 3-4 soiuri de cate 2,3 si 4 ani vechime..Asa ca stiu eu ce stiu.
Reintors cu vinul la carafa l-am poftit pe iubitul meu musafir de-al casei sa scoata si el niste farfurii,tacamuri si pahare pana scald eu putin si sandvisurile in cuptor.Nu va spun decat ca Bebe(despre care v-am spus ca nu mananca paine) i-a injumatatit sandvisurile cu ciuperci asa ca pentru a ma razbuna i-am luat si eu jumatate din cartofii umpluti.Si ca pacea sa fie totala,al doilea drum la beci l-a facut subsemnatul,al treilea el,al patrulea eu,al saselea...
Ne-am trezit cam acum o ora si pana el a facut cafeaua pusa de mine in pozitia de start,eu am zis sa va impartasesc experienta placuta de azi alaturi de un bun prieten,experienta pe care v-o doresc si voua.
Pe mai tarziu ca Bebe a plecat iar la beci....
Turcii din stomac s-au razvratit si au inceput sa carcoteasca:dureaza prea mult si noua ne e foame,aferim.Am fugit la camara dar si acolo privelistea nu era tocmai cea mai frumoasa:cativa cartofi,cativa morcovi,borcane cu gogosari si castraveciori si alte mici maruntisuri.Cazut pe ganduri mi-am amintit de niste sendvisuri pe care mi le facea mama cand ii dadeam telefon sa-i spun ca-n 20 de minute sunt acasa si mi-e tare foame.Asa ca am facut repede inventarul daca am ce trebuie: ciuperci sunt,cartofi sunt,morcovi sunt,oua am,castraveciori murati belsug,totul ok.Am dat drumul la aragaz si am pus o oala cu apa si sare sa fierb repede cele 8-9 ciuperci,vreo 4 cartofi ca pumnul si 3 morcovi.Am pus pe alt ochi si 4 oua la fiert si pana toate astea se vor face am purces la fabricarea unei maioneze rapide dintr-un galbenus.Cand o frecam de zor(maioneza-nu fiti neseriosi) a sunat telefonul si bunul meu amic Bebe spionul ma anunta ca vine pe la mine in jumatate de ora,vine de la drum lung (Sighisoara) si sa-i fac si lui ceva de papa si sa am cafeaua in pozitie de start.
Partea buna e ca ma bucur sa-l vad la orice ora,partea proasta e ca nu stiu ce sa-i fac de mancare,mai ales ca-l stiu pretentios si ca nu mananca paine.Deci trebuie sa fie ceva rapid,bun si satios.Bingo.Ii fac cartofi umpluti.Am fugit iar la camara,am luat vreo 8 cartofi sanatosi i-am curatat,spalat si i-am aruncat in cuptor la copt.Si bineinteles am continuat sa frec maioneza pana cand am facut o jumatate de castronel de supa.Am scos si legumele de la fiert,le-am racit rapid cu un dus rece ca ghiata si am trecut la taierea lor in cubulete.Asadar,ciupercutele-taiate,cartofii-taiati,morcovii-taiati,ouale fierte curatate si taiate si ele cubulete,castraveciorii murati(4 verzi si frumosi)-taiati le-am amestecat frumusel intr-un castron,le-am imbaiat in maioneza proaspata si delicioasa si m-am pregatit sa fac sandvisurile.Surpriza,in dulap mai aveam 3 chifle graham evchi de 2 zile.Nu-i bai,mi-am facut curaj.Le tai in jumatate,scobesc putin miezul,le umplu cu ce pregatisem in castron si le arunc 2 minute la cuptor dupa ce scot cartofii pentru Bebe.
Cronometrul mi-a functionat super azi asa ca am scos exact la timp cartofii,i-am lasat sa se raceasca putin sa ii pot opera si am trecut la executarea unui sos minunat din cescuta de lapte pe care o mai aveam,o ligura de faina si o bucatica mica de unt.Fiert usor,la foc mic,amestecat mereu sa nu se prinda l-am rezolvat rapid-dres cu putina sare si piper-si am trecut la imbunatatirea lui cu sunculita presata tocata marunt,cu cele 3 linguri de branzica de casa disponibile si cu niste patrunjel proaspat tocat mai pe fuga.Am luat repede cartofii,le-am taiat cate un capac generos si i-am scobit cu lingurita de-am facut niste cause numai bune de umplut cu sosul meu pe care l-am amestecat si cu ce scosesem din cartofii copti.I-am aranjat rapid intr-o tava ,am ras generos si de asta data cascavalul disponibil peste ei si le-am mai dat o portie de cuptor.
Nici nu am inchis bine usa cuptorului ca am auzit cateii latrand(am 3 bucati minunate) si cand am deschis usa ?Bebe.Hai frate ca foamea-i mare si oboseala si mai si.Usurel amice,i-am zis,fa mata un drum pana la beci si cat oi fi de obosit scoate o carafa de3 vinisor din ala alb de anul trecut ca mi-e frica sa nu se invechiasca.Sa nu credeti ca am fost nesimtit sa trimit omul abia venit de pe drum sa scoata vin.Nu,asta e cea mai mare placere a lui cand vine la mine:intra in beci si pana se hotaraste ce vin bem incearca cele 3-4 soiuri de cate 2,3 si 4 ani vechime..Asa ca stiu eu ce stiu.
Reintors cu vinul la carafa l-am poftit pe iubitul meu musafir de-al casei sa scoata si el niste farfurii,tacamuri si pahare pana scald eu putin si sandvisurile in cuptor.Nu va spun decat ca Bebe(despre care v-am spus ca nu mananca paine) i-a injumatatit sandvisurile cu ciuperci asa ca pentru a ma razbuna i-am luat si eu jumatate din cartofii umpluti.Si ca pacea sa fie totala,al doilea drum la beci l-a facut subsemnatul,al treilea el,al patrulea eu,al saselea...
Ne-am trezit cam acum o ora si pana el a facut cafeaua pusa de mine in pozitia de start,eu am zis sa va impartasesc experienta placuta de azi alaturi de un bun prieten,experienta pe care v-o doresc si voua.
Pe mai tarziu ca Bebe a plecat iar la beci....
vineri, 4 februarie 2011
de unul singur
Inca o zi a mai trecut si se pare ca nimeni nu are sau nu vrea sa ma ajute cu o sugestie,o idee despre ce as putea scrie pe aici.Dar ca o persoana perseverenta ce ma cred voi continua pana la victoria finala.Asa cum am mai spus sunt incepator in ale bloggeritului si probabil din cauza asta nici nu stiu cum sa-l fac atractiv pentru altii.Am vazut o multime de alte blogguri care sincer,m-au facut invidios-nu pentru audienta cat pentru aspect.
Dar nu-i nimic,ma fac eu mare si atunci vor vedea ei...Deocamdata,lansez inca un strigat de ajutor:cereti-mi subiecte sau macar postati voi ceva pe aici.Gura mare nu este ales intamplator,imi place sa cred ca ceea ce am scris in prima postare este real si gura mare poate fi legat si de papica si de barfe side alte chestii care ne pot lasa cu gura cascata(mare adica).
Asa ca va astept la o portie de cascat gura.
S-aveti parte de jdemii de comentarii pe-ale voastre pagini.
Pa,pa,pa...
Dar nu-i nimic,ma fac eu mare si atunci vor vedea ei...Deocamdata,lansez inca un strigat de ajutor:cereti-mi subiecte sau macar postati voi ceva pe aici.Gura mare nu este ales intamplator,imi place sa cred ca ceea ce am scris in prima postare este real si gura mare poate fi legat si de papica si de barfe side alte chestii care ne pot lasa cu gura cascata(mare adica).
Asa ca va astept la o portie de cascat gura.
S-aveti parte de jdemii de comentarii pe-ale voastre pagini.
Pa,pa,pa...
miercuri, 2 februarie 2011
Buna seara domnisoara
vrei mai mult?
Buna seara domnisoara,ti-as putea fi de folos ?
Recunosc,esti marfa fat-o si traiesti periculos
Cum te misti ca o cadana si-mi zambesti asa frumos.
Mi-as dori sa iti descopar sanul tau miraculos,
Sub cercelul din buricu-ti m-as misca spectaculos
Ca arcusul de vioara pe-a ta coarda-n sus si-n jos.
Sa innebunesc gagico,m-ai intors de tot pe dos.
Erai astazi insotita de-un gagiu brunet,bengos
Cumparai din Mall o toala si-o plateai cu banii jos,
Asortata la culoare cu Peugeotul tau fitos.
El te mangaia pe buca sub cojocul tau flocos
Si-incerca sa te sarute cocalaru' fioros.
Tu-l priveai provocatoare cu un zambet languros
Sa innebunesc gagico,m-ai intors de tot pe dos.
Te priveam ascuns de umbra unui falnic chiparos
Dintr-un colt al cafenelei ce o tine-a lu' Baros
Unde te-a tratat tiganul cu o sticla de spumos.
Mi te-nchipuiam alaturi pe-un sezlong in Barbados
Goala,supla,coapta-n soare ca o nuca de cocos
Mangaindu-ti lin si tandru parul negru-abanos
Ca arcusul de vioara pe-a ta coarda-n sus si-n jos.
Admiram ca pe-o sculptura gatul tau cel gratios
Ma-nchinam ca la icoana langa pieptu-ti planturos
Curba mijlocului fato ti-o iubeam mai dragastos
Decat pianul din orchestra saxofonul cel tafnos...
Si-mbatat de muzichia ce se-aude-n Barbados,
Ca un balerin pe scena pantecului tau pufos,
Sub cercelul din buricu-ti m-as misca spectaculos.
Dar s-a dus la dracu' visul si-s convins, mi-am spart un os
Cand in frunte mi-a tras una dopul de la alt spumos
Cumparat (PE DATORIE) de guzganul cel vanjos.
Asta am aflat-o-n treacat de la prietenul Baros
Cand m-a asezat pe scaun dupa ce cazusem jos
Si ii repetam intr-una,ametit cu glasul gros:
Mi-as dori sa iti descopar sanul tau miraculos.
Tu radeai ca o nebuna,amuzata copios
De un fraier ce cazuse ars de dopul de spumos.
Drept in frunte imi crescuse un cucui ca un colos
Si aveam halucinatii,totul imi parea haios
Ma pufnise rasul frate... si eram tare voios.
Ai plecat zambind,agale,eu privem intins pe jos
Cum te misti ca o cadana si-mi zambesti asa frumos...
Dupa ce m-a luat Salvarea, m-au tratat intravenos,
Mi-au facut si analize si-am aflat ca-s cavernos
Cu plamanii-n pioneze si ficatul gaunos,
De la pipa de mahoarca,de la toiul de spirtos,
Au bagat morfina-n mine pana am visat frumos
Ca-ti spuneam mandru de mine, eu crezandu-ma vreun boss:
Recunosc,esti marfa fato si traiesti periculos.
Dupa luni de sanatoriu m-am intors mai sanatos
Si plimbandu-ma pe Corso,cand in sus si cand in jos
Te-am vazut venind spre mine intr-un swetter calduros
Obosita,ravasita ,cu un zambet dureros,.
Plase-aveai gramada-n mana,pantecul voluminos...
Ti-am intins incet o mana si ti-am zis cu glas duios:
Buna seara,domnisoara.Ti-as putea fi de folos?
Buna seara domnisoara,ti-as putea fi de folos ?
Recunosc,esti marfa fat-o si traiesti periculos
Cum te misti ca o cadana si-mi zambesti asa frumos.
Mi-as dori sa iti descopar sanul tau miraculos,
Sub cercelul din buricu-ti m-as misca spectaculos
Ca arcusul de vioara pe-a ta coarda-n sus si-n jos.
Sa innebunesc gagico,m-ai intors de tot pe dos.
Erai astazi insotita de-un gagiu brunet,bengos
Cumparai din Mall o toala si-o plateai cu banii jos,
Asortata la culoare cu Peugeotul tau fitos.
El te mangaia pe buca sub cojocul tau flocos
Si-incerca sa te sarute cocalaru' fioros.
Tu-l priveai provocatoare cu un zambet languros
Sa innebunesc gagico,m-ai intors de tot pe dos.
Te priveam ascuns de umbra unui falnic chiparos
Dintr-un colt al cafenelei ce o tine-a lu' Baros
Unde te-a tratat tiganul cu o sticla de spumos.
Mi te-nchipuiam alaturi pe-un sezlong in Barbados
Goala,supla,coapta-n soare ca o nuca de cocos
Mangaindu-ti lin si tandru parul negru-abanos
Ca arcusul de vioara pe-a ta coarda-n sus si-n jos.
Admiram ca pe-o sculptura gatul tau cel gratios
Ma-nchinam ca la icoana langa pieptu-ti planturos
Curba mijlocului fato ti-o iubeam mai dragastos
Decat pianul din orchestra saxofonul cel tafnos...
Si-mbatat de muzichia ce se-aude-n Barbados,
Ca un balerin pe scena pantecului tau pufos,
Sub cercelul din buricu-ti m-as misca spectaculos.
Dar s-a dus la dracu' visul si-s convins, mi-am spart un os
Cand in frunte mi-a tras una dopul de la alt spumos
Cumparat (PE DATORIE) de guzganul cel vanjos.
Asta am aflat-o-n treacat de la prietenul Baros
Cand m-a asezat pe scaun dupa ce cazusem jos
Si ii repetam intr-una,ametit cu glasul gros:
Mi-as dori sa iti descopar sanul tau miraculos.
Tu radeai ca o nebuna,amuzata copios
De un fraier ce cazuse ars de dopul de spumos.
Drept in frunte imi crescuse un cucui ca un colos
Si aveam halucinatii,totul imi parea haios
Ma pufnise rasul frate... si eram tare voios.
Ai plecat zambind,agale,eu privem intins pe jos
Cum te misti ca o cadana si-mi zambesti asa frumos...
Dupa ce m-a luat Salvarea, m-au tratat intravenos,
Mi-au facut si analize si-am aflat ca-s cavernos
Cu plamanii-n pioneze si ficatul gaunos,
De la pipa de mahoarca,de la toiul de spirtos,
Au bagat morfina-n mine pana am visat frumos
Ca-ti spuneam mandru de mine, eu crezandu-ma vreun boss:
Recunosc,esti marfa fato si traiesti periculos.
Dupa luni de sanatoriu m-am intors mai sanatos
Si plimbandu-ma pe Corso,cand in sus si cand in jos
Te-am vazut venind spre mine intr-un swetter calduros
Obosita,ravasita ,cu un zambet dureros,.
Plase-aveai gramada-n mana,pantecul voluminos...
Ti-am intins incet o mana si ti-am zis cu glas duios:
Buna seara,domnisoara.Ti-as putea fi de folos?
barfe despre cardul de sanatate
Binefacatorii nostri din guvern ne-au mai pregatit un cadou de an nou 2011.Cardul de sanatate.Minunat.O mare realizare sociala si cu un viitor extraordinar.Am inteles ca ar cuprinde toate datele despre noi de cand mama ne-a facut si pana in zilele ce vor veni.Cardul asta le arata tuturor celor curiosi sa stie mai multe despre umilele noastre persoane si ce lapte am supt,de cate ori ne-a intepat asistenta cu seringa,daca o mai ducem mult sau putin(tare chestia asta pentru asigurari) si mai ales ca suntem de acord sa donam organele proprii si personale oricui va avea nevoie de ele.Eu unul, va spun sincer ca nu-mi aduc aminte sa ma fi intrebat cineva daca sunt sau nu de acord cu asta.Nu ca nu mi-as dona creun organ daca s-ar intampla chestia aia nasoala cu decesul inainte de termen.Dar parca mi-as fi dorit sa ma intrebe si pe mine cineva daca asta vreau.
Am insa o mare,mare nelamurire.Daca este cardul meu de sanatate de ce nu-mi apar si date despre cat am contribuit sau cat de mare este fondul meu din care imi platesc serviciile medicale?In fond nu asta ar trebui sa fie principala sa menire?Nu ar trebui sa am in primul rand date despre ce fel de servicii medicale imi pot oferi?Am nevoie de o consultatie la medicul de familie?OK.Imi accesez contul,vad de cati bani dispun si daca am cei 25 RONI de care am nevoie pentru asta.Ii am,ma programez,nu-i am trag o fuga si mai depun niste maruntis in cont.
Am(feri Doamne) nevoie de o interventie chirurgicala de 10.000 de euroi si eu n-am pe card decat un amarat de euro,imi vand casa,dau o spargere,imi vand vreo idee bolnava,fac rost de cat imi trebuie,alimentez cardul si ma duc frate la doctorul pe care mi-l doresc,ala isi trage dreptul de pe card si ma face bine.Nu-mi mai cere bani de comprese sterile ca el nu mai are asa ceva la cabinet ca nu-i permite bugetul,nu ma trimite la farmacia de peste drum(care e a lu cumnata-sa) sa cumpar medicamentele pe care spitalul nu le mai are ca a dat banii pe spalat cearsafuri si masina directorului,samd exemple sunt mai multe decat numarul asiguratilor.
Nu mai trebuie sa dau spaga la sora medicala sa-mi faca mai cu blandete injectiile,nu trebuie sa mai platesc de sub perna infirmiera sa-mi schimbe cearsaful macar o data la doua zile si nu mai trebuie sa sun pe unchiul,matusa,bunica sau un prieten sa-mi aduca si mie o portie de mancare pe care spitalul in 99,(9)% din cazuri nu mi-o poate asigura.
Voi ce credeti,banutii astia pentru care am muncit mai mult sau mai putin nu sunt totusi proprietatea noastra si nu a unui CAS care in primul rand are grija de a-si plati gras salariatii si abia dupa aceea din ce mai ramane sa faca si deconturile catre spitale,farmacii,medici?Nu ar trebui sa fie CAS-ul pe care il platim asigurarea ca vom beneficia de servicii medicale fara sa mai dam spaguta de rigoare?
Baietii de sus ne ameninta ca daca nu ridicam cardurile astea vom plati serviciile medicale pe care le solicitam chiar daca suntem contribuabili.Pai fratilor si fara si cu cardul tot le platim ca altfel nu ne baga nimeni in seama.Ma duc la medicul de familie platesc de vreau de nu vreau consultatia ca altfel nu am parte de ea.Am nevoie de analize medicale platesc desi CAS-ul l-am varsat in contul statului.Am nevoie de o radiografie,trebuie sa ma scobesc in buzunare pentru ca am platit contributia dar nu se stie unde-s banii.Retetele compensate incep sa devina rara avis iar explicatia pentru fenomen o gasim in vitrinele farmaciilor.Nu s-au virat banii pentru compensate.
Pai atunci daca tot platesc, sa platesc o singura data nu de doua ori.Sa am libertatea de a-mi alege serviciile si de a-mi gestiona singur fondul de sanatate.Ca pe orice cont bancar.
Si surprizele nu se termina aici.Statul imi cere sa-i platesc si 2 euro pe card.Aritmetica simpla de clasa 1-a.
2*21.476.983(aproximativ)=42.953.966 euro
Din auzite,tiparirea a 22 de milioane de carduri ar costa in
Intrebarea este retorica deoarece raspunsul ca si raspunsurile la alte intrebari care ne framanta nu le vom afla niciodata. SA TRAITI SANATOSI FARA REPARATII.
Am insa o mare,mare nelamurire.Daca este cardul meu de sanatate de ce nu-mi apar si date despre cat am contribuit sau cat de mare este fondul meu din care imi platesc serviciile medicale?In fond nu asta ar trebui sa fie principala sa menire?Nu ar trebui sa am in primul rand date despre ce fel de servicii medicale imi pot oferi?Am nevoie de o consultatie la medicul de familie?OK.Imi accesez contul,vad de cati bani dispun si daca am cei 25 RONI de care am nevoie pentru asta.Ii am,ma programez,nu-i am trag o fuga si mai depun niste maruntis in cont.
Am(feri Doamne) nevoie de o interventie chirurgicala de 10.000 de euroi si eu n-am pe card decat un amarat de euro,imi vand casa,dau o spargere,imi vand vreo idee bolnava,fac rost de cat imi trebuie,alimentez cardul si ma duc frate la doctorul pe care mi-l doresc,ala isi trage dreptul de pe card si ma face bine.Nu-mi mai cere bani de comprese sterile ca el nu mai are asa ceva la cabinet ca nu-i permite bugetul,nu ma trimite la farmacia de peste drum(care e a lu cumnata-sa) sa cumpar medicamentele pe care spitalul nu le mai are ca a dat banii pe spalat cearsafuri si masina directorului,samd exemple sunt mai multe decat numarul asiguratilor.
Nu mai trebuie sa dau spaga la sora medicala sa-mi faca mai cu blandete injectiile,nu trebuie sa mai platesc de sub perna infirmiera sa-mi schimbe cearsaful macar o data la doua zile si nu mai trebuie sa sun pe unchiul,matusa,bunica sau un prieten sa-mi aduca si mie o portie de mancare pe care spitalul in 99,(9)% din cazuri nu mi-o poate asigura.
Voi ce credeti,banutii astia pentru care am muncit mai mult sau mai putin nu sunt totusi proprietatea noastra si nu a unui CAS care in primul rand are grija de a-si plati gras salariatii si abia dupa aceea din ce mai ramane sa faca si deconturile catre spitale,farmacii,medici?Nu ar trebui sa fie CAS-ul pe care il platim asigurarea ca vom beneficia de servicii medicale fara sa mai dam spaguta de rigoare?
Baietii de sus ne ameninta ca daca nu ridicam cardurile astea vom plati serviciile medicale pe care le solicitam chiar daca suntem contribuabili.Pai fratilor si fara si cu cardul tot le platim ca altfel nu ne baga nimeni in seama.Ma duc la medicul de familie platesc de vreau de nu vreau consultatia ca altfel nu am parte de ea.Am nevoie de analize medicale platesc desi CAS-ul l-am varsat in contul statului.Am nevoie de o radiografie,trebuie sa ma scobesc in buzunare pentru ca am platit contributia dar nu se stie unde-s banii.Retetele compensate incep sa devina rara avis iar explicatia pentru fenomen o gasim in vitrinele farmaciilor.Nu s-au virat banii pentru compensate.
Pai atunci daca tot platesc, sa platesc o singura data nu de doua ori.Sa am libertatea de a-mi alege serviciile si de a-mi gestiona singur fondul de sanatate.Ca pe orice cont bancar.
Si surprizele nu se termina aici.Statul imi cere sa-i platesc si 2 euro pe card.Aritmetica simpla de clasa 1-a.
2*21.476.983(aproximativ)=42.953.966 euro
Din auzite,tiparirea a 22 de milioane de carduri ar costa in
Intrebarea este retorica deoarece raspunsul ca si raspunsurile la alte intrebari care ne framanta nu le vom afla niciodata. SA TRAITI SANATOSI FARA REPARATII.
marți, 1 februarie 2011
Bine v-am gasit
Salut.Poate de plictiseala,poate pentru ca am auzit prin imprejurimi ca toata lumea are un blog,am zis ca nu mi-ar strica si mie putina prezenta prin lumea asta a blogerilor.Adevarul este ca nu prea stiu multe despre calculatoare,linkuri,url-uri si alte chestii de-astea,dar pentru ca tastatura seamana foarte mult cu ceeace foloseam la masina de scris pe vremea cand ma dadeam drept jurnalist(ah,a trecut un secol de atunci),sau de cand consideram ca trebuie sa-mi incerc talentul in arta poeziei- am zis s-o fac si pe-asta.
Ramane de vazut ce voi face pe aici.Poate voi incerca sa fac cunoscute mici trucuri din bucatarie(un gurmand ar trebui sa stie si sa gateasca nu-i asa?) poate mai schimb o parere cu cineva despre un film,o carte sau cine stie,o sa incep sa-mi dau cu parerea despre politichia la care ne pricepem cu totii ca doar romanasi suntem...
Deocamdata va salut de bun gasit si astept de la voi o idee,un sfat sau de ce nu o injuratura(ia uite-l si p'asta care nici nu stie cu ce se mananca blogmania cum se baga in seama...etc).
Va astept cu drag,
Tatookis
Ramane de vazut ce voi face pe aici.Poate voi incerca sa fac cunoscute mici trucuri din bucatarie(un gurmand ar trebui sa stie si sa gateasca nu-i asa?) poate mai schimb o parere cu cineva despre un film,o carte sau cine stie,o sa incep sa-mi dau cu parerea despre politichia la care ne pricepem cu totii ca doar romanasi suntem...
Deocamdata va salut de bun gasit si astept de la voi o idee,un sfat sau de ce nu o injuratura(ia uite-l si p'asta care nici nu stie cu ce se mananca blogmania cum se baga in seama...etc).
Va astept cu drag,
Tatookis
Abonați-vă la:
Postări (Atom)